Oameni si soareci

International Mouse Genome Sequencing Consortium a anuntat, la inceputul lunii decembrie, descifrarea genomului soarecelui si a publicat, in revista Nature, o analiza comparativa a genomului omului si soarecelui. Importanta evenimentului este cu atat mai mare cu cat este pentru prima data cand genomul uman a fost comparat cu al altui mamifer, respectiv soarecele de laborator, care este folosit pe scara larga pentru studiul bolilor umane. “Publicarea, in 2001, a primei secvente a unui genom de mamifer – genomul uman – a fost o realizare remarcabila si istorica. Descifrarea genomului unui alt mamifer in mai putin de doi ani si descoperirea comorii de informatii care pot fi derivate din compararea celor doua este mai mult decat am fi visat. Reprezinta un moment definitoriu pentru cercetarea biomedicala”, a apreciat Francis Colluns, directorul National Human Genome Research Institute (NHGRI). Aceasta descoperire va permite cercetatorilor sa testeze experimental si sa afle mai mult despre functia genelor umane, ceea ce deschide perspectiva identificarii unor tratamente mult mai eficiente pentru boli grave ale omului.

Acelasi numar de gene
Echipa de cercetatori ai consortiului international (provenind din sase tari) a dat publicitatii o prima analiza comparativa a celor doua structuri genetice. Astfel:
– ADN-ul soarecilor este cu 14% mai scurt decat cel uman, insa, potrivit expertilor, acest lucru se datoreaza faptului ca ADN-ul uman repeta o serie de secvente aparent fara nici un fel de functionalitate.
– Atat oamenii cat si soarecii au circa 30.000 de gene.
– Din compararea celor doua genomuri a fost posibila identificarea unui numar de 9.000 de gene la soareci.
– Prin aceeasi metoda, la oameni s-au descoperit 1.200 de gene.
– 99% dintre gene sunt comune celor doua specii.
– 90% dintre genele asociate unor boli sunt identice la oameni si soareci.
– Circa 5% dintre genele ambelor genomuri sunt aranjate identic, expertii apreciind ca acestea manifesta o rezistenta aparte la modificarile produse de evolutie, avand un rol important in formarea de proteine si, probabil, in controlarea celorlalte gene.