Versiunea completă
Ziarul de Duminică

Oamenii, visele și animalele lor/ de Stelian Țurlea

Colecția „Psihologia pentru toți”, inițiată în urmă cu ceva mai mult de un an și coordonată la Editura Trei de Simona Reghintovschi, s-a impus fără dubiu. Au apărut titluri remarcabile, de interes pentru un public foarte larg. Dovadă și aceste două volume, recent publicate.

Stelian Turlea · 20 octombrie 2011 · 3 min de citit

Sigmund Freud – Despre vis. Traducere din germană de Daniela Ștefănescu. Volumul cuprinde un text introductiv “Freud și ocultismul”, semnat de Vasile Dem. Zamfirescu, “Despre vis”, “Psihanaliză și telepatie” și “Vis și telepatie”. Editura prezintă astfel volumul: Una dintre cele mai importante și, în același timp, cele mai interesante cărți ale secolului XX este Interpretarea viselor de Sigmund Freud. S-a spus despre ea că a descifrat secretul visului. Cele aproape 800 de pagini, care abundă în referințe culturale și ilustrări onirice, ar putea intimida nespecialiștii. Dacă însă, ideile esențiale și exemplele corespunzătoare ar da conținut unei alte cărți de proporții mult mai reduse, atunci, cu siguranță, oricine este interesat de viața psihică ar citi-o, pentru a-și putea înțelege visele. Această carte există, se intitulează “Despre vis”, și a fost scrisă pentru un public larg chiar de întemeietorul psihanalizei. “În timpurile pe care le putem numi preștiințifice – spune Freud -, oamenii nu se simțeau în încurcătură în legătură cu găsirea explicației unui vis. Dacă și‑l aminteau după ce se trezeau, îl considerau o vestire, fie milostivă, fie ostilă, venită din partea unor forțe mai înalte, demonice și divine. Odată cu înflorirea tipurilor de gândire specifice științelor naturii, toată această mitologie încărcată de sens s‑a transpus în psihologie, și în ziua de azi nu se mai îndoiește decât o foarte mică parte dintre oamenii educați că visul este propriul produs psihic al visătorului. (…) Dacă noi concepem conținutul visului ca pe reprezentarea unei dorințe realizate și îi explicăm obscuritatea prin modificările operate de cenzură asupra materialului refulat, nu ne mai vine greu nici să deducem funcțiile visului. Într‑o stranie opoziție cu faptul că se spune că somnul este tulburat de către vise, noi trebuie să recunoaștem visul drept gardian al somnului.”

Barrie Gunter – Stăpânul și animalul de casă. Beneficiile relațiilor cu animalele. Traducere din engleză de Nadina Vișan. Plecând de la peste o sută de studii de psihologie și sociologie, Barrie Gunter pune în evidență beneficiile aduse de relația dintre oameni și animalele lor de companie: celor mici le întărește simțul responsabilității, adulților le oferă un copil-surogat sau un prilej pentru întărirea statutului social, iar pe bătrâni îi ajută să se simtă mai puțin singuri. Spre finalul cărții, autorul subliniază și efectele terapeutice pe care câinii, pisicile, caii sau delfinii le pot avea în tratamentul persoanelor cu handicap fizic sau cu tulburări mentale. “Copilul care este îndeajuns de mare pentru a-și asuma responsabilitatea îngrijirii și dresării animalului poate obține o seamă de beneficii de pe urma acestei activități. Animalele sunt ființe foarte tolerante. Ele nu au orgolii, cum au părinții, ci acceptă și dăruiesc afecțiune fără a pune niciun fel de condiții. Acceptarea completă pe care o dăruiește animalul poate să îi dea copilului o încredere în sine pe care altminteri poate că nu va reuși s-o primească din mediul social în care trăiește. (…) Animalele de companie ne oferă beneficii însemnate în ceea ce privește sănătatea noastră mentală. Ele ne oferă sprijin emoțional și ne pot ajuta să micșorăm stresul și nemulțumirea. Ba mai mult, având capacitatea de a ne dărui confort și stabilitate, animalele de companie au ajuns să fie folosite cu succes ca o formă adițională de terapie în cazul anumitor probleme psihice și comportamentale.”

Barrie Gunter este doctor în psihologie, șeful Centrului de Jurnalism și Comunicare de la Universitatea din Leicester, autor și coautor al peste 50 de cărți dedicate mai ales relațiilor dintre mass-media și opinia publică, precum și psihologiei ambientale sau violenței din jocurile video

Citește și