Oaspeții primăverii – o compunere/ de Lucian Vasilescu

A venit primăvara.

Ultimele facturi la întreținere pe lunile de iarnă rătăcesc bezmetice prin buzunarele goale ale oamenilor.

Mai viguroase încă decât anul trecut, au răsărit și noile prețuri, care împodobesc tarabele și galantarele multicolore. Dar asta are deja mai puțină importanță, deoarece afară e cald și bine, ceea ce înseamnă că cetățenii își pot amaneta acum paltoanele, fularele, căciulile și galoșii.

Dintre crengile înmugurite răzbate ciripitul păsărelelor – el se aude acum mult mai bine fiindcă murmurul bancomatelor a încetat, în sfârșit.

Păianjenii au ieșit din ascunzători și au prins a-și țese pânza, din instinct, în locurile cele mai sigure: gurile pompelor de combustibil ale benzinăriilor.

Vântul bate încetișor și însămânțează ogoarele pustii cu buruieni pe care le vor paște caii – adică acele animale folosite drept materie primă pentru conservele din carne de vacă. 

Copiii zburdă printre blocuri, cu voioșie – ei știu deja că deși n-au fost nicăieri în vacanța de iarnă, tot nicăieri vor pleca și în vacanța de vară, când va veni.

Deși nimeni nu s-ar fi așteptat, pensionarii au reapărut pe băncuțe, în parcuri. Sau poate că de fapt au rămas acolo de astă-toamnă dar nu i-am văzut fiindcă au fost acoperiți de zăpadă.

Oricum, unii dintre ei izbutesc să se târască din nou până la farmacia din colț unde beau un pahar cu apă de la dozator. Acolo apa e compensată 100%, se eliberează fără rețetă și, dacă o înghit cu gândul la pastila potrivită, efectul ei curativ este garantat.

Pe marile bulevarde au început să răscolească băltoacele Rolls-urile, Maybach-urile și alte specii protejate.

Fetele de fete își scot din hibernare silicoanele și pornesc, cârduri-cârduri, încă puțin amorțite, către teritoriile tradiționale de împerechere.

În curând, mirosul gropilor de gunoi se vă răspândi, din nou, peste țară, iar păsările migratoare care au plecat la începutul toamnei din România se vor întoarce, cu toatele, în Bulgaria.

Ce frumoasă ești, primăvară!