Obama refuza sa ii fie vicepresedinte lui Clinton

Barack Obama a respins ieri ideea de a a intra in cursa electorala pentru presedintia SUA din 2008 pe un buletin de vot care ar avea-o pe Hillary Clinton presedinte si pe el vicepresedinte. Candidatul afroamerican a facut aceasta declaratie in cadrul unui show televizat difuzat de CBS, adaugand ca “nu concepe ca cineva sa intre in cursa electorala fara a se gandi la locul 1”.
Intrebat daca pozitia sa ar ramane neschimbata in cazul in care ordinea de pe buletinul de vot ar fi inversa, Obama presedinte si Clinton vicepresedinte, senatorul de Illinois a mentionat doar ca “Hillary Clinton este un senator extraordinar si toti candidatii inscrisi in cursa pentru nominalizarea din partea partidelor au fiecare in parte sansa lor”.
Obama pare sa fie contrazis intr-o oarecare masura de un sondaj realizat la comanda telecompaniei “Fox” si dat publicitatii saptamana trecuta. Datele sondajului respectiv arata ca marea majoritate a americanilor, 67%, cred ca urmatorul presedinte al SUA va fi un reprezentant al partidului democrat. Doar 22% din respondenti cred in victoria unui reprezentant al republicanilor, in timp ce 11% au ezitat sa dea un raspuns. Astfel, atentia analistilor politici este acum indreptata in special asupra cursei din interiorul partidului democrat care se da intre principalii favoriti la investire, Obama, Clinton si John Edwards.
Topul celor trei in preferintele simpatizantilor democrati arata in felul urmator: Clinton este candidatul preferat de circa 40%, in timp ce Obama, considerat drept primul oficial afroamerican cu sanse reale in cursa pentru Casa Alba, se situeaza in jur de 25%. John Edwards, 53 de ani, un alt favorit al democratilor, fost senator din partea Carolinei de Nord si candidat (pentru vicepresedintie) la alegerile din 2004, alaturi de John Kerry, se mentine stabil, la limita de 10%.
Pana la urma se pare ca Barack Obama, 45 de ani, ramane a fi cel mai puternic adversar al lui Hillary Clinton, in lupta electorala pentru desemnarea candidatului Partidului Democrat pentru alegerile din noiembrie 2008. A fost primul om politic care s-a manifestat impotriva razboiului din Irak. L-a atacat adesea pe presedintele Bush pentru razboiul din Irak, dar i-a criticat si pe politicienii democrati care au votat interventia. Daca va fi ales, Barack Obama ar deveni primul presedinte american de culoare. Hillary Clinton, 59 de ani, fosta prima doamna a Statelor Unite este considerata astazi varful de lance al democratilor. Se bucura de o mare audienta electorala. Celebritatea ii confera un avans considerabil fata de ceilalti candidati. Are si experienta in acest gen de competitie: de doua ori a stat alaturi de Bill Clinton in campaniile prezidentiale, complementata de cei sase ani petrecuti in Senat. Hillary Clinton are toate sansele sa devina prima femeie-presedinte din istoria Statelor Unite.
Relatia dintre Obama si Clinton a fost marcata de scandalul provocat de strangerea fondurilor la Hollywood de la sfarsitul lui februarie 2007. Atunci, cele mai importante nume din industria filmului din SUA s-au orientat catre Obama, dupa ani buni de sustinere a clanului Clinton. A urmat apoi un controversat clip video anti-Hillary, postat pe Internet de un presupus simpatizant al lui Obama, replicile virtuale ale simpatizantilor lui Clinton neintarziind sa apara.
Obama insa a adoptat un ton impaciuitor, declarand in cadrul show-ului difuzat de CBS ca “pana la urma, suntem amandoi reprezentantii unor valori promovate de o singura entitate politica, Partidul Democrat”.
Cu doar doi ani petrecuti in Senat, Obama, anuntase saptamana trecuta ca a strans 25 de milioane de dolari, apropiindu-se vertiginos de suma inregistrata de Clinton. Senatoarea de New York il devansase doar cu un milion de dolari pe Obama, in ciuda retelei sale imense de strangere de fonduri, dezvoltata pe perioada campaniilor sale pentru Senat si ale sotului sau, Bill Clinton, pentru Casa Alba.
Democratii, cu ale lor 80 de milioane de dolari, ii devanseaza serios la acest capitol pe cei din tabara republicanilor. Cotidianul The Washington Post vehicula la inceputul saptamanii trecute suma de doar 50 mil. dolari stransa in campaniile de strangere de fonduri ale principalilor candidati republicani. Importanta fondurilor stranse e cu atat mai importanta cu cat alegerile prezidentiale din 2008 sunt anuntate a fi cele mai scumpe din istoria Statelor Unite, costul acestora putand depasi, potrivit analistilor, 1 mld. de dolari.