Obținerea de informații financiare prin accesarea registrului centralizat de conturi bancare

La sfârșitul lunii august a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informațiilor financiare și a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni.

Scopul reglementării este de a stabili  măsuri privind utilizarea informațiilor și analizelor financiare pentru a  preveni,  depista, investiga sau urmări penal infracțiunile ce țin de competența Europol –  deci a unor categorii de fapte penale grave precum terorismul, criminalitatea organizată, corupția, spălarea banilor, frauda.

Ordonanța transpune Directiva (UE) 2019/1.153 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019, în acest sens.  scopul normei fiind de a  facilita cooperarea între Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din România și unitățile de informații financiare din celelalte țări ale Uniunii Europene.

În esență, ordonanța reglemetează modalitățile de accesare a registrului centralizat de conturi bancare, evidență  electronică centralizată pentru conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN, prevăzut la art. 611 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Între autoritățile care pot să acceseze și să consulte respectivul registru se numără: Poliția Română, Poliția de Frontieră Română și Direcția Generală Anticorupție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne; Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică și Secția parchetelor militare, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție; celelalte unități de parchet, prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Informațiile obținute prin consultarea registrului se pot utiliza inclusiv în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor grave amintite  mai sus.

În acest context, organele de urmărire penală pot folosi  informațiile obținute din această sursă ca probe în procesul penal ( în condițiile în care pentru obținerea unor astfel de informații de la alte instituții (ANAF, bănci etc.) este necesară autorizarea magistratului)?

În opinia mea, răspunsul la această întrebare nu poate să fie decât negativ, având în vedere că:

1. Potrivit Curții Constituționale, normele legale ale unui  proces penal trebuie să fie clare, precise și previzibile. Acest lucru implică  și obligația legiuitorului de a reglementa un cadru normativ coerent în care normele să se completeze și să se dezvolte reciproc într-un mod armonios, fără contradicții  între actul normativ și cele care reglementează aspecte particulare sau speciale.  ale Prin urmare, legile speciale trebuie coroborate  cu și integrate în Codul de procedură penală, și să detalieze prevederile procedural penale. Or, în cazul nostru, câtă vreme Codul prevede ca obținerea unor astfel de informații să fie autorizată de un magistrat,  , legea specială nu poate  institui un mecanism alternativ.

2. Directiva transpusă prin adoptarea ordonanței menționează respectarea drepturilor și principiilor fundamentale, precum: dreptul la viată  privată,  la protecția datelor cu caracter personal, interzicerea discriminării, libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare și principiile legalității și proporționalității infracțiunilor și pedepselor, precum și principiile și drepturile fundamentale prevăzute de dreptul internațional.

3. Ordonanța  precizează clar că informațiile privind conturile bancare trebuie să fie prelucrate potrivit procedurilor și prin mijloacele legale aplicabile activităților în care sunt folosite  datele respective.

Or, astfel de proceduri sunt prevăzute în Codul de procedură penală, în scopul prevenirii intruziunilor nejustificate în viața unei persoane.

În concluzie,  obținerea de informații financiare în procesul penal din această sursă centralizată trebuie autorizată de  magistrat, întocmai ca în cazul solicitării lor de la instituții diferite.