Ofertele statului ar putea scoate bursa din anonimat. Listările private se lasă așteptate

La 17 ani de la înființarea Bursei de Valori București (BVB) toate speranțele noii conduceri a BVB, ale brokerilor și investi­to­ri­lor se îndreaptă către ofertele de ac­țiuni ale statului, care sunt privite ca soluția mira­culoasă pentru dezvoltarea pieței locale de capital.

Guvernul și-a asumat în fața Fondului Mo­netar Internațional vânzarea pe bursă a 15% din acțiunile Transelectrica și Trans­gaz, listarea a 15% din Romgaz și 20% din Tarom și oferte publice inițiale la Hidro­elec­trica și Nuclearelectrica, tranzacții cu o valoare cumulată de circa 1 mld. euro, care ar putea face din bursa de la Bu­curești una dintre cele mai fierbinți piețe din regiune în următorii doi ani.

În schimb, companiile private continuă să evite bursa, iar antreprenorii locali care au înțeles și au folosit până acum acest m­e­ca­nism de finanțare pot fi numărați pe de­gete. În ultimii patru ani, nicio companie privată nu a mai venit pe bursă. “Ne lipsește o poveste de succes, dar cred că în doi ani vor avea și o poveste de succes care să stâr­neas­că interesul companiilor private pentru lis­tare”, spun noii conducători ai BVB, care și-au sta­bilit ca prioritate susținerea ofer­te­lor sta­tu­lui. Implicarea lor în oferta Trans­elec­trica, prin participarea la road-show-urile de pre­zen­tare și promovarea ofertei pe pa­gina de internet a BVB, arată o schim­bare în atitudinea bursei față de anul trecut, la eșecul ofertei Petrom.

Statul a reușit să vândă pe bursă 15% din acțiunile Transelectrica printr-o ofertă pu­blică secundară în urma căreia a încasat 37,7 mil. euro. Cererea de acțiuni a fost cu 59% mai mare decât oferta, iar tranșa micilor investitori a fost suprasubscrisă de 2,8 ori.

Totuși, investitorii instituționali, cărora le-a fost alocată o tranșă de 90% din ofertă, nu au supralicitat prea mult, astfel că prețul final al ofertei a fost cu circa 7% sub prețul de pe bursă. Iar numărul de investitori care au primit acțiuni la finalul ofertei, de circa 500, este departe de cei 4.000 de investitori care cum­părau acțiuni în iunie 2006, în oferta pu­blică inițială (IPO) a Trans­elec­tri­ca, sau de cei peste 10.000 de investitori care au sub­scris în decembrie 2007 în IPO-ul Transgaz.

Desigur, și condițiile de piață sunt diferite. În 2006 piața era la mijlocul unui trend de creștere, iar în 2007 acțiunile locale erau la maxime istorice și numărul de in­ves­titori activi se apropia de 20.000. Acum, piața abia își revine după șocul de la mijlocul anului trecut, când problemele Greciei, Italiei și ale altor state îndatorate din Europa au adus din nou căderi pe piețe și au con­tribuit la eșecul ofertei Petrom. Scă­de­rile de anul trecut au venit într-un moment în care bursa de la București abia revenise pe radarele investitorilor internaționali odată cu listarea Fondului Proprietatea.

Tocmai de aceea, era foarte important ca oferta Transelectrica să se finalizeze cu bine, deoarece un nou eșec ar fi generat neîncredere în Guvern și în piață privind viitoarele tranzacții.

“Este clar că apetitul investitorilor inter­na­ționali va crește, vor fi interesați și de Trans­gaz și Romgaz. Pofta vine mâncând. Dacă vom repeta aceeași rețetă ca la Trans­elec­trica, nu văd vreun motiv ca viitoarele oferte publice să nu aibă succes”, spune Lucian Anghel, președintele BVB.

Misiunea intermediarilor viitoarelor oferte ale statului nu este deloc simplă. Pachetul de 15% din Transgaz, care este urmă­torul în program, valorează pe bursă aproape 100 mil. euro, adică de 2,5 ori mai mult decât cel vândut la Transelectrica, iar oferta publică inițială pentru 15% din Romgaz s-ar putea ridica la 300 sau chiar 400 mil. euro, adică de 10 ori mai mult, astfel că va fi necesară o participare mult mai mare a fondurilor de investiții străine, dar și a investitorilor locali.

“Interesul investitorilor mici ne-a depă­șit așteptările și ne bucurăm că aceștia sunt mai activi și interesați de companii ro­mâ­nești cu potențial de dezvoltare. Încrederea lor în potențialul economiei locale este un reper important pentru viitor”, a declarat Dan Weiler, director executiv pe Corporate Finance & Investment Banking la BCR, care a condus consorțiul de intermediere a ofertei Transelectrica. Din consorțiu au mai făcut parte firmele de brokeraj Intercapital Invest și Swiss Capital.

Dacă Romgaz și Hidroelectrica vor fi listate în următorul an, asta ar putea aduce un plus de circa 5 mld. euro la capita­li­zarea bursei locale, care este în prezent de circa 15,8 mld. euro (fără Erste).

Dacă programul de listări al statului, odată pus pe șine, merge înainte, marea provocare pentru noua conducere a BVB va fi să atragă companii din sectorul privat. Unii antreprenori locali, precum Radu Georgescu, au reclamat faptul că nu au fost con­tactați de conducerea BVB pentru a fi între­bați dacă vor să se listeze. În com­pa­rație, bursa poloneză se promovează mult mai agresiv și încearcă să atragă emitenți de peste tot din regiune, inclusiv companii românești. Noul consiliu de administrație al BVB are un program pentru contactarea de companii private în vederea atragerii lor pe bursă, iar misiunea îi va reveni în principal viitorului director general.

Ținta este ca Bursa de Valori să devină lider pentru Europa de Sud-Est și un hub financiar pentru piețele din regiune.