Oltchim a ajuns cea mai vânată companie de pe Bursă

Presiunile Fondului Monetar Internațional (FMI) privind demararea procesului de privatizare a combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) până la finalul anului au reaprins interesul investitorilor de pe Bursă pentru acțiunile companiei.

De la începutul lunii, acțiunile Oltchim au crescut de peste două ori, pe fondul unor tranzacții tot mai mari, iar valoarea companiei a urcat la 88 mil. euro, față de 16 mil. euro la mijlocul lunii februarie. Combinatul Oltchim a împlinit ieri 45 de ani, compania fiind una dintre cele mai reprezentative întreprinderi ale perioadei comuniste.

Grupul german PCC, principalul acționar minoritar al combinatului, încearcă să își asigure un avantaj strategic în viitoarea privatizare, cumpărând acțiuni de pe Bursă pentru a-și consolida poziția în acționariat. În ultimele trei săptmâni, PCC a cumpărat încă 3,6% din acțiunile Oltchim pentru 9,5 mil. lei (2,3 mil. euro), majorându-și participația la 15,75%. Investiția totală a PCC pentru a ajunge la această participație se ridică la circa 35 mil. lei (8,5 mil. euro).

Nemții au intrat în acționariatul Oltchim în 2007, cumpărând participația fondului de investiții Linsell, administrat de grupul american NCH (Siminel Andrei). În ultimii trei ani, relația dintre PCC și conducerea Oltchim, susți­nută de Ministerul Economiei care deține pachetul majoritar de 55% din acțiuni, a devenit extrem de tensionată. Nemții au fost tot mai critici la adresa managementului companiei și au blocat în instanță sau la Comisia Europeană inițiativele de recapitalizare a combinatului, motivând că întreaga strategie propusă de Oltchim este greșită. Ei au declarat în numeroase rânduri că Oltchim este o companie cu probleme mari, invocând pierderile din ultimii ani și datoriile tot mai mari.

Cum explică nemții investițiile de milioane de euro într-o companie pe care au criticat-o de atâtea ori?

“Principalul obiectiv al PCC este participarea cu succes la anunțata privatizare a Oltchim și achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni deținut de Ministerul Economiei, în urma unui proces deschis și transparent de privatizare. Majorându-și participația la Oltchim, PCC dorește să își reconfirme statutul de investitor strategic, transmițând un semnal pozitiv pieței: în pofida situației dificile în care se găsește Oltchim, PCC este ferm în intenția sa de a achiziționa compania, în cadrul unui proces transparent de privatizare, și este convins că anunțata privatizare constituie cea mai bună soluție pentru Oltchim”, a declarat Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC pentru România.

El susține însă că în pofida acestor achiziții, PCC nu și-a schimbat poziția în raport cu actuala conducere a Oltchim.

“PCC consideră că Oltchim se găsește într-o situație foarte dificilă, iar managementul companiei este ineficient și incapabil să scoată compania din criză. Strategia conducerii Oltchim este greșită, nu corespunde actualelor condiții de piață și nu oferă soluții viabile pentru rezolvarea situației dificile în care se găsește în prezent compania. PCC a semnalat acest lucru în repetate rânduri și își menține acest punct de vedere”, spune Zaremba.

De cealaltă parte, conducerea Oltchim a declarat în numeroase rânduri că PCC a urmărit în ultimii ani doar să blocheze activitatea Oltchim, pentru a putea cumpăra compania la un preț cât mai mic, pentru a scăpa de un concurent important în regiune. Grupul PCC mai deține un combinat chimic în Polonia (PCC Rokita).

La prețul de ieri de pe Bursă, participația statului la Oltchim, de 55% din companie, valorează circa 48 mil. euro. PCC ar putea fi mai aproape însă de a cumpăra mai întâi pachetul de 14% deținut de Nachbar Limited, o firmă înregistrată în Cipru, controlată de un fond britanic, Carlson Ventures. Nachbar a cumpărat în aprilie pachetul deținut de SIF Oltenia și și-a continuat achizițiile pe Bursă, investind în total circa 22 mil. lei (5,3 mil. euro). În acest moment participația valorează peste 50 mil. lei, iar britanicii ar putea fi tentați să vândă dacă primesc ofertă de la PCC.

Cum a devenit valoroasă o companie cu pierderi în ultimii patru ani și capitaluri proprii negative?

Privind rezultatele financiare din ultimii ani, creșterea spectaculoasă a Oltchim pe Bursă pare inexplicabilă. Compania a acumulat în perioada 2008-2010 pierderi de 667 mil. lei (peste 160 mil. euro) și și-a majorat datoriile cu circa 720 mil. lei, la 2,35 mld. lei (570 mil. euro), la finele lui martie 2011. De asemenea, capitalurile proprii au devenit negative, adică valoarea contabilă a activelor nu acoperă datoriile.

Cu toate astea, compania rămâne cel mai mare producător local din industria chimică, cu afaceri de peste 1,3 mld. lei (305 mil. euro) în 2010, fiind totodată unul dintre cei mai mari exportatori din România. Asta în condițiile în care Petrom a închis în noiembrie 2008 instalați­ile de petrochimie de la Arpechim, care aprovizionau combinatul cu materii prime (etilenă și propilenă), obligându-l să importe materia primă, ceea ce a determinat costuri mai ridicate. În aces­te condiții, Oltchim a avut pierderi opera­ționale în ultimii trei ani.

Compania a cumpărat însă activele de petrochimie ale Arpechim la sfârșitul lui 2009 și a anunțat că urmează să le repună în funcțiune în zilele următoare, ceea ce i-ar rezolva, deocamdată parțial, aprovizionarea cu materii prime.

“În câteva zile vom porni secția de petrochimie de la Arpechim. Deja s-au descărcat materii prime în instalații, iar săptămâna viitoare va fi reluată alimentarea cu propilenă de la Pitești. În total am investit 50 mil. euro, incluzând aici prețul de achiziție a instalațiilor, reparații, modernizări și instalațiile noi pe care le-am făcut”, a declarat Constantin Roibu, președintele Oltchim, cel care conduce compania din 1990.

El spune că deocamdată nu poate fi reluată și producția de etilenă, din cauză că Petrom a închis complet rafinăria Arpechim, de la care compania lua o serie de materii prime. Etilena este utilizată de Oltchim la producerea de PVC, în timp ce propilena este materia primă pentru producerea de polioli, din care se produc diverse alte produse, precum spumele poliuretanice folosite la izolații.

“În ciuda condițiilor dificile cauzate de lipsa materiilor prime, Oltchim a reușit în primul trimestru al acestui an să găsească surse alternative de aprovizionare și să majoreze capacitatea de producție de la 35%, în anii 2009 și 2010, la 57%. Avem speranța că anul 2011 va însemna funcționarea combinatului Oltchim la capacitate maximă, integrat cu Petrochimia Arpechim și revenirea lui pe profit, tocmai pentru a crește valoarea acestuia și a-l face cât mai atractiv pentru investitorii serioși. Repornirea primei instalații de pe platforma Arpechim până la sfârșitul acestei luni ne dă noi motive să credem într-o revigorare imediată a Oltchimului”, mai spune Roibu.

În primul trimestru, Oltchim a înregistrat afaceri de 464 mil. lei (110 mil. euro), aproape duble față de perioada similară a lui 2010, și și-a redus pierderile de 20 de ori, la 3 mil. lei.

Toate problemele Oltchim, cauzate de o decizie greșită a statului din 2003

Problemele Oltchim au început în 2007, când Guvernul a fost nevoit să anuleze o majorare de capital derulată de companie în 2003, prin care datorii de circa 100 mil. euro ale combinatului față de AVAS fuseseră transformate în acțiuni.

Ministerul Economiei nu le-a oferit însă și acționarilor minoritari de atunci, SIF Oltenia și fondul de investiții Lindsell, posibilitatea să subscrie în majorare diluându-le astfel participațiile, iar aceștia au atacat operațiunea în instanță și au obținut o decizie favorabilă în 2005.

Lungul șir de procese, care s-a încheiat abia în 2007, a împiedicat privatizarea companiei, deoarece participația statului era incertă. În 2007, Guvernul a hotărât să anuleze majorarea din 2003 și să deruleze o nouă majorare. Prima parte a decurs conform planului, capitalul Oltchim fiind redus în noiembrie 2007. Între timp însă, nemții de la PCC intraseră în acționariat și s-au opus unei noi majorări de capital, în care ar fi trebuit să subscrie câteva zeci de milioane de euro pentru a-și menține participația (ei plătiseră circa 7 mil. euro pentru participația Lindsell). PCC s-a adresat Comisiei Europene, reclamând că majorarea de capital pe care statul o avea în plan la Oltchim reprezintă ajutor de stat, iar operațiunea a fost blocată până la finalizarea investigației comisiei.

Între timp, deprecierea leului a umflat și mai mult datoriile Oltchim (majoritatea în valută), determinând pierderi pe partea financiară, iar compania a întâmpinat dificultăți tot mai mari în accesarea de credite pentru a-și susține activitatea. Când conducerea combinatului s-a înțeles cu Guvernul să acceseze garanții de stat pentru a putea lua noi împrumuturi, PCC a reclamat din nou măsura ca ajutor de stat. Între timp au venit și criza economică, scăderea cererii pe piețele externe și închiderea Arpechim, care au accentuat problemele Oltchim, aducând-o în situația de acum. “A fost o greșeală a acționarului majoritar, pe fondul legislației neclare. Dacă s-ar fi acordat dreptul de preferință atunci acționarilor minoritari, nu ar fi fost nicio problemă, compania ar fi fost capitalizată și alta ar fi fost soarta Oltchim”, conchide Constantin Roibu.