Oltchim, libera de contract?

Una dintre cele mai mari privatizari din Romania, cea a combinatului petrochimic Oltchim, este aproape de fi declarata oficial un esec.

Compania canadiana Exall Resources nu a achitat pana in seara zilei de ieri cei 9,3 milioane de dolari necesari pentru a intra in posesia pachetului majoritar de actiuni, astfel incat contractul de privatizare poate fi declarat nul incepand de astazi.

Cei de la Exall nu au reusit sa stranga cele 25 de milioane de dolari care trebuiau sa constituie contul escrow (de garantare), afirma surse din APAPS. Existenta acestuia trebuia dovedita in momentul platii actiunilor.

“Reprezentantii Exall au spus ca nu au bani decat pentru actiuni. In plus, chiar si plata celor 9 milioane de dolari au conditionat – o de obtinerea unei serii de modificari a obligatiilor initial asumate”, au declarat sursele citate pentru Ziarul Financiar.

Exall este o companie canadiana de exploatare miniera, cu o cifra de afaceri anuala de 20 de milioane de dolari si cu pierderi in ultimii doi ani.

In conditiile diferentei substantiale dintre marimea Exall si cea a Oltchim (care a avut anul trecut o cifra de afaceri de 210 milioane dolari), canadienii au venit la privatizarea Oltchim printr-un consortiu financiar – Oltchim Acqusiton Company, din care au afirmat ca fac parte grupul britanic PVC – cu un profil de activitate identic cu Oltchim, cel de constructii canadian SNC Lavalin, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Finance Corporation (IFC), ramura de investitii a Bancii Mondiale.

Intre timp, se pare, sprijinul financiar al consortiului a disparut. Sau poate nu a existat niciodata, din moment ce reprezentanti ai institutiilor care au facut parte din consortiu au afirmat in repetate randuri ca sustin Exall numai la nivel de consultanta.

“Au motivat imposibilitatea constituirii contului escrow prin retragerea grupului PVC, care ar fi trebuit sa contribuie cu 10 milioane de dolari. De fapt, parerea generala este ca si BERD si IFC si-au retras suportul”, afirma sursele.

Contractul de privatizare ar putea fi anulat astazi, dupa ce Autoritatea pentru Privatizare face dovada, prin intermediul unui extras de cont, ca Exall nu a platit actiunile.

Anularea contractului va fi punctul final al unei povesti confuze, care inceput cu o licitatie de privatizare la care nu au participat decat Exall si o companie, Romarta, in spatele careia se afla un fond de investitii – Broadhurst.

Licitatia a fost castigata de Exall, care a semnat contractul de privatizare dar nu a platit actiunile nici la primul termen – 24 iulie si, foarte probabil, nici dupa ce a obtinut o amanare pana ieri – termenul final.

Povara datoriilor apasa greu la Oltchim Ramnicu Valcea

Oltchim este unul dintre cele mai mari combinate petrochimice din centrul si sud-estul Europei si printre cele mai mari din Romania din punct de vedere al numarului de angajati (aproximativ 7.000).

Cu toate ca societatea a beneficiat de suficiente premise favorabile pentru a deveni una de top, fiind unica in Romania de acest tip, Oltchim a ajuns sa fie considerata in prezent de analistii pietei de capital (compania este listata la Bursa de Valori) drept o campioana a ingineriilor financiare.

Compania are in prezent datorii de peste 6.000 de miliarde de lei (aproximativ 200 de milioane de dolari), din care jumatate sunt catre banci.

Situatiile contabile Oltchim la jumatatea anului arata nu arata nici ele o dinamica stralucita a indicatorilor financiari.

Profitul net a fost de 37,3 miliarde lei, adica o treime din profitul aferent perioadei ianuarie-iunie 2000 (98,8 miliarde lei). Calculata in dolari scaderea este de 73,2%. Scaderea cifrei de afaceri a fost de 8,2%.

Daca in primul semestru 2000 Oltchim vindea in valoare de 125,14 milioane dolari, in aceeasi perioada a anului acesta cifra de afaceri a fost de 114,9 milioane dolari.

“Evolutia nefavorabila se datoreaza in primul recesiunii economice mondiale si pretului mare al petrolului comparativ cu anul trecut”, explica Vasile Mandica, director economic al combinatului.

Principalul produse al combinatului de la Valcea sunt celebrele placi PVC, care reprezinta 65% din exporturi si 32% din cifra de afaceri totala.

Cheltuielile cu petrolului au cea mai mare pondere in costul total al unei placi PVC (aproximativ 50%) iar o crestere substantiala a acestora au un efect corespunzator asupra costurilor.

In ciuda dificultatilor actuale, directorul economic al Oltchim se arata, totusi, optimist.

“Ne asteptam ca a doua jumatate a anului sa mearga mai bine si sa reusim plata creditelor fara a apela la stat”, a conchis Mandica.

Valoarea creditelor cu garantie guvernamentala ramase de platit este de 87 milioane de dolari.

Modernizare, dezvoltare si impovarare

Vartejul care a adus Oltchim la actualul nivel ridicat de indatorare (datoriile au in prezent 90% din valoarea activelor) a inceput in 1997, cand compania a lansat programul “2000 – Modernizare si Dezvoltare pe termen lung”.

Programul a trebuit sustinut cu investitii in valoare de 200 de milioane de dolari, bani care au fost obtinuti in special din surse bancare.

Creditele contractate de societate au fost luate majoritatea (aproximativ 136 de milioane de dolari) cu garantie guvernamentala, data fiind importanta combinatului din punct de vedere social (Oltchim tine practic a€oin spate” orasul Ramicu Valcea) si economic.

Desi programul de modernizare a fost dus in final la bun sfarsit, efectele sale au intarziat sa apara. Mai mult, nivelul mare al creditelor contractate, asociat cu devalorizarea cursului leu-dolar, a avut un efect devastator asupra valorii cheltuielilor cu dobanzile si, implicit, rentabilitatii combinatului.

La jumatatea acestui an, de exemplu, Oltchim a avut pierderi financiare de 404,08 miliarde de lei, in conditiile in care profitul din exploatare a fost de 487,9 miliarde de lei.

“Exista mai multe cauze datorita carora am ajuns in aceasta situatie. In primul rand, nu am reusit sa punem in functiune la termenele stabilite utilajele si instalatiile noi aduse (am avut probleme la vama iar instalarea a fost facuta de Oltchim)”, spune Mandica.”In plus, am fost afectati mult de criza economica din 1997 si de deprecierea foarte mare din ultimii ani a cursului leu-dolar”.

Desi pe in bilanturile contabile ale societatii este raportat constant profit net (mic, totusi, raportat la cifra de afaceri), majoritatea analistilor si actionarilor Oltchim se indoiesc de existenta propriu zisa a banilor.

Mai ales ca societatea nu a mai platit dividende din 1994, valoarea cumulata a restantelor fata de actionari fiind in prezent de peste 30 de miliarde de lei.

In urma cu cateva luni, Oltchim a dorit sa initieze o emisiune de obligatiuni de 30 de miliarde de lei pentru plata dividendelor, cu scadenta la sase luni.

Obligatiunile urmau sa se transforme ulterior in actiuni, ceea ce ar fi insemnat practic o majorare de capital, nepermisa in conditiile in care societatea se afla in mijlocul procesului de privatizare. In consecinta, emisiunea a fost amanata.

Tot datorita lipsei de lichiditati a companiei, statul roman a trebuit sa scoata din buzunar 30 de milioane de dolari in contul creditelor garantate pentru Oltchim.

Mai mult, Autoritatea pentru Privatizare (APAPS), are de incasat datorita posturii de actionar majoritar al companiei, dividende in valoare de 22 miliarde de lei.

Criza perpetua de bani prin care trece compania a fost cauzata in timp si de evolutia economiei romanesti, ea insasi afectata de aceeasi boala.

“Jumatate din cifra de afaceri a Oltchim apartine in prezent clientilor romani. In conditiile in care clientii duc ei insisi lipsa de bani, se apeleaza des la compensari, iar aceasta afecteaza, normal, lichiditatea. Nici macar la export lucrurile nu stau foarte bine din punct de vedere al incasarilor “, afirma Mandica.

Poveste cu final asteptat

Beneficiind de o concurenta slaba la licitatia pentru privatizare din toamna anului trecut, Exall a avut toate atuurile pentru a forta mana APAPS odata ce a fost desemnata castigatoarea acesteia.

Pana la semnarea propriu zisa a contractului au avut loc 30 de runde de negocieri. Intr-o prima etapa, 10-25 noiembrie 2000, au avut loc 15 sedinte de negocieri, dupa care Exall a solicitat intreruperea negocierilor pentru efectuarea unui audit pentru problemele de protectia mediului.

Aceasi tactica, sub acelasi motiv, a fost folosita de canadienii si in ultima perioada pentru a incerca amanarea platii, desi acest lucru este imposibil din punct de vedere legal.

Epopeea negocierilor a continuat la inceputul acestui an, cand Exall a obtinut o amanare cu 30 de zile a termenului de valabilitate a ofertei de privatizare.

In final, APAPS si Exall au semnat contrctul de privatizare pentru 10 milioane de dolari, canadienii angajandu-se sa investeasca 150 de milioane de dolari. Canadienii au depus garantia de 705.000 $ dar nu au respectat termenul initial de plata a actiunilor – 24 iulie.