Omulețul lui Gopo acordă premii și în 2011/ de Lucian Vasilescu
Revista „Dilema veche” a împlinit 18 ani. Din 14 ianuarie 1993, au apărut 559 de numere sub numele «Dilema» și 361 sub numele «Dilema veche».
O Dilemă veche de 18 ani
Revista “Dilema veche” a împlinit 18 ani. Din 14 ianuarie 1993, au apărut 559 de numere sub numele «Dilema» și 361 sub numele «Dilema veche». “Vreme de 920 de săptămâni, peste o mie de colaboratori au scris despre dilemele timpului”, își amintește Mircea Vasilescu. Din 1995, revista a început să apară și pe internet, fiind o precursoare a ceea ce se întâmplă astăzi cu mai toate publicațiile. În 1996 a apărut primul site propriu, în 2005 – al doilea, de anul acesta avem unul nou (www.dilemaveche.ro). Vreme de aproape trei ani (1997-1999), a existat și un supliment literar lunar, numit «Vineri». Până în decembrie 2003, revista a apărut sub egida Fundației Culturale Române. Din ianuarie 2004, s-a privatizat.
Joi, 20 inauarie 2011, redactorii revistei au pregătit un număr special, dedicat aniversării. Cu o seară înainte, la Clubul Dilema de la Teatrul Nottara, o sală plină i-a ascultat pe redactorii revistei. Scriitorul Radu Cosașu își aduce aminte cum a căpătat revista numele pe care îl poartă și acum, într-o dimineață de dinaintea Crăciunului 1992: “Cuvântul a venit la prima cădere pe gânduri lângă Andrei Pleșu (foto 1 – Elena Nicolae). Aflat într-una dintre acele veșnic discutabile zile bune, când habar nu ai câte celule mor și se nasc în tine, domnia-sa a pornit să parodieze cam ce probleme înalte le-ar sta pe limbă, într-o asemenea clipă sacră, superrafinaților: limbajul ca stare, ironos-ul ca sferă, livrescul ca dilemă… Stop-cadru. I-am propus: Dilema! Dilema? Am intrat imediat într-o surescitare farfuridistă, într-o fosforescență brânzovenească, semne sigure ale purității de simțire, ale elanului în inspirație și conspirație: nu e prea tare? nu e prea moale? nu e prea abstract? nu e prea?…” Așa a rămas.
România la Festivalul Internațional de Film de la Göteborg
În acest an, România participă pentru prima dată ca invitată de onoare la Festivalul Internațional de Film de la Göteborg, organizat în perioada 28 ianuarie – 7 februarie.
Festivalul Internațional de Film de la Göteborg este cel mai mare de acest gen din Scandinavia și atrage, la fiecare ediție, 130.000 de spectatori. Programul românesc, conceput și organizat de Institutul Cultural Român de la Stockholm, se va desfășura sub titulatura “Noul val al filmului românesc”.
România va participa cu 6 producții lansate în 2010, 4 filme de referință ale cinematografiei românești dinainte de 1989, o selecție de 6 scurtmetraje, precum și cu o retrospectivă de filme experimentale semnate de regizorul avantgardist suedez de origine română Mihail Livadă. În plus, ICR Stockholm a obținut privilegiul de a organiza nu mai puțin de 6 din totalul de 40 de seminarii de pe durata festivalului.
Seminariile vor avea drept invitați personalități din lumea filmului din România și din Suedia, cum ar fi regizorii Cristi Puiu, Marian Crișan, Alexandru Solomon, Bogdan George Apetri, Erik Gandini, precum și jurnaliști precum Adina Brădeanu, Hynek Pallas, Annika Gustafsson și Nils Petter Sundgren, o figură legendară a criticii suedeze de film.
Un seminar aparte îi este dedicat lui Mihail Livadă (1908-1992), care a trăit cea mai mare parte a vieții în Suedia și care este considerat drept unul dintre fondatorii filmului experimental din această țară. Despre el vor vorbi scriitorii Birgitta Holm și Lasse Söderberg, profesorul universitar John Sundholm și Nils Petter Sundgren. Sanjin Pejkovic, doctorand în teoria filmului la Universitatea din Lund, va susține două seminarii, primul despre evoluția valului de film românesc și al doilea despre memoria colectivă și modul în care istoria este redată prin intermediul filmului.
Filmele noi alese să facă parte din festival sunt Aurora de Cristi Puiu, Morgen de Marian Crișan, Capitalism – rețeta noastră secretă de Alexandru Solomon, Periferic de Bogdan George Apetri, Marți, după Crăciun de Radu Muntean și Principii de viață de Constantin Popescu. Înaintea proiectării filmelor, publicul va putea viziona scurtmetrajele Megatron de Marian Crișan, Colivia și Valuri de Adrian Sitaru, Lampa cu căciulă de Radu Jude, Troleibuzul 92 de Ștefan Constantinescu și Pentru el de Stanca Radu. O perspectivă mai puțin cunoscută publicului suedez va fi oferită de patru perle cinematografice din perioada regimului comunist, clasicele Reconstituirea de Lucian Pintilie, Nunta de piatră de Dan Pița și Mircea Veroiu, Croaziera de Mircea Daneliuc (foto 2) și Concurs de Dan Pița.
Festivalul de film de la Göteborg se află la a 34:a ediție. Tema din acest an este conceptul de prezență, cu toate aspectele pe care acesta le capătă în societatea contemporană – prezență fizică vs. prezență virtuală, știri în timp real, evoluția noțiunii de timp. Aceste tematici se vor regăsi în cele 450 de filme din 70 de țări difuzate la ediția din acest an. În competiția pentru Dragon Award – Best Nordic Film participă opt lungmetraje din țările nordice, iar un alt premiu internațional este The Ingmar Bergman International Debut Award. Filmul de deschidere este pelicula norvegiană King of Devil’s Island în regia lui Marius Holst, o dramă istorică bazată pe fapte reale, avându-l pe Stellan Skarsgârd în rolul principal.
Start pentru înscrierile la Gala PremiilorGopo 2011
Cea de-a cincea ediție a Galei Premiilor Gopo (foto 3), care recompensează realizările anuale ale cinematografiei autohtone, va avea loc pe 28 martie 2011, la București. În anul cel mai prolific pentru filmul românesc după 1989, Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc anunță o ediție-record a Premiilor. Urmând modelul celebrelor Gale din domeniul cinematografiei europene Goya, Cesar sau BAFTA, Premiile Gopo reprezintă cel mai important eveniment dedicat filmului românesc, unul dintre cele mai efervescente fenomene cinematografice ale deceniului.
De-a lungul primelor patru ediții ale Galei Premiilor Gopo, profesioniști din toate domeniile cinematografiei românești au fost recompensați pentru performanțele lor. În 2010, filmul care a cucerit cele mai multe statuete a fost Polițist adjectiv, răsplătit cu nu mai puțin de 6 trofee, la categoriile Cel mai bun film, Cea mai bună regie, Cel mai bun scenariu (ambele semnate de Corneliu Porumboiu), Cel mai bun actor într-un rol principal (Dragoș Bucur), Cel mai bun actor într-un rol secundar (Vlad Ivanov) și Cea mai bună imagine (Marius Panduru). Un alt film care a plecat acasă cu multe distincții a fost Concertul, de Radu Mihăileanu, carea obținut patru premii pentru: Cea mai bună muzică originală (Armand Amar), Cel mai bun montaj (Ludo Troch), Cea mai bună scenografie (Cristian Niculescu) și Cel mai bun machiaj și coafură (Michelle Constantinides, Dana Bușoiu, Catherine Crassac, Adelina Popa).
Înscrierile pentru nominalizările celei de-a cincea ediții vor avea loc în perioada 20-28 ianuarie 2011. Producătorii și realizatorii de film din România sunt invitați să completeze formularul de înscriere disponibil pe site-ul oficial www.premiilegopo.roși să-l trimită în format electronic pe adresa andrada.romagno@premiilegopo.ro. O copie a unui DVD screener cu filmul înscris va fi trimis prin poștă sau curier, în plic închis, cu mențiunea PRESELECȚIE GALA PREMIILOR GOPO, pe adresa Asociației pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR): str. Popa Soare, nr. 52, sector 2, București.
Eligibile pentru a fi jurizate și nominalizate la Premiile Gopo 2011 sunt scurt și lungmetrajele de ficțiune, precum și documentarele, producții românești sau coproducții cu participare majoritar românească, care au avut premiera în festivalurile, pe marile și micile ecrane din România în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2010. Mai multe detalii despre condițiile de eligibilitate se găsesc în Regulamentul oficial al Galei Premiilor Gopo, disponibil, de asemenea, pe site-ul oficial www.premiilegopo.ro.
Potrivit noului Regulament al Premiilor Gopo, atât lungmetrajele de ficțiune, cât și documentarele de lung metraj care au fost difuzate în circuitul sălilor de cinema sunt eligibile pentru nominalizări la categoriile Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cea mai bună muzică originală, Cea mai bună imagine, Cel mai bun montaj și Cel mai bun sunet.
De asemenea, organizatorii anunță includerea unei noi categorii de premii în palmaresul Galei: pentru Cel mai bun film de debut de lung metraj ficțiune.
Nominalizările la toate categoriile vor fi stabilite de un juriu de preselecție desemnat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, în urma consultărilor avute cu reprezentanți ai presei de specialitate și producători de film din România, care va fi compus din 11 profesioniști ai domeniului. Acestea vor fi anunțate pe data de 21 februarie, în cadrul unei conferințe de presă la care vor participa reprezentanți ai organizatorilor și ai Juriului .
După anunțarea nominalizărilor, peste 400 de profesioniști activi din toate domeniile industriei de film românești vor fi invitați să voteze pentru desemnarea câștigătorilor trofeelor din acest an, fie în plic sigilat, prin poștă, fie online, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de prestigioasa firmă de audit și consultanță PricewaterhouseCoopers, cu care Gala Premiilor Gopo a demarat din 2011 un parteneriat extrem de important.
Pentru regulament și formularul de înscriere, accesați site-ul oficial www.premiilegopo.ro.
Gala Premiilor Gopo este organizată de Asociația Pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), cu sprijinul Babel Communications și al Centrului Național al Cinematografiei (CNC).
Puccini a sosit la
București
Pana in data de 20 februarie 2011, la sediul Institutului Italian
de Cultura “Vito Grasso” din Bucuresti (Aleea Alexandru, 41) poate
fi vizitata expozitia “Puccini si Lucca la Bucuresti”, realizata de
Fundatia “Giacomo Puccini” din Lucca, cu sprijinul Ministerului
Afacerilor Externe al Italiei (foto 4). Expozitia, ce cuprinde
fotografii si documente, ilustreaza viata si cariera lui Giacomo
Puccini, nascut la Lucca la 22 decembrie 1858 si pune accentul pe
radacinile culturale ale compozitorului, incepand cu studiile,
debutul si afirmarea sa, dar, mai ales, evidentiaza puternica
legatura cu orasul natal. “Puccini si Lucca la Bucuresti”
reprezinta o sinteza si o completare a expozitiei “Puccini si
Lucca. «Cand voi simti dulcea nostalgie a pamantului meu natal»”,
realizata la Lucca in 2008, cu ocazia aniversarii a 150 de ani de
la nasterea compozitorului. Un alt scop al expozitiei este acela
de promovare a orasului Lucca si a frumusetilor sale
istorico-artistice.
Expozitia a mai fost prezentata in orase din China, Panama si
Argentina, la Tirana (septembrie-octombrie 2010) si la Belgrad
(noiembrie – decembrie 2010).
Intrarea este libera, iar expozitia poate fi vizitata de luni pana
vineri, in intervalul 09.00-18.30.
Filme germane in Timișoara
Centrul Cultural German Timișoara, lectoratul DAAD din cadrul Universității Politehnica Timișoara și Cărturești continuă și în 2011 seria de proiecții de filme germane “Asta e Germania … și chiar mai mult!”, lansată în tomana anului trecut. Tematica rămâne neschimbată, astfel încât filmele alese prezintă aspecte ale vieții cotidiene dinaintea și după unificarea Germaniei. Filmele vor fi prezentate din 2 în 2 săptămâni, întotdeauna joia, de la ora 19, la ceainăria librăriei Cărturești de pe strada Mercy nr. 7. Toate filmele sunt subtitrate în limba engleză. Filmele sunt prezentate cu sprijinul Goethe-Institut București.
Seria a început anul acesta în data de 20 ianuarie cu filmul Winterschläfer (119 min.), o dramă din anul 1997, în regia lui Tom Tykwer.
“Colivia” lui Adrian Sitaru câștigător al Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Scrutmetraje de la Praga
Povestea despre Alex (foto 5) un puști care găsește un porumbel bolnav în stradă și îl duce acasă unde întâmpină rezistența vehementă a tatălui, a impresionat și publicul și juriul Festivalului Internațional de Scurtmetraje din Praga, fiind desemnat filmul câștigător al celei de-a șasea ediții a Festivalului.
Intrând în competiție alături de alte 14 filme, semnate de regizori din Noua Zeelandă, Thailanda, Islanda, Israel, Marea Britanie,Danemarca, Belgia, SUA, Canada, Norvegia, Polonia, Iran, Suedia, producția româno-olandeză în regia lui Adrian Sitaru a fost desemnată sâmbătă, în fața unui public foarte numeros, câștigătoarea Marelui Premiu, în valoare de 5.000 de euro. Juriul festivalului, format din regizoarea și actrița israeliană Hagar Ben-Asher, jurnalista elvețiană Eileen Hofer, coordonatoarea PR a Festivalului de la Namur Anne-Françoise Reynders, directorul companiei cehe Aerofilm Ivo Andrle și fotograful ceh Vaclav Jirasek, a oferit două mențiuni speciale co-producției thailandezo-americană “In space”, un film despre un călugăr care descoperă un loc sigur între prezent și viața de dincolo (regia Visra Vichit-Vadakan), și filmului englezo-danez “Jenny & the Worm” despre doi punkeri de 12 ani (regia Ian Clark). Publicul a votat comedia danezo-britanică “I Love Luci”, despre un cuplu menit să fie mereu despărțit, în regia lui Collin Kennedy.
Festivalul Internațional de Scrutmetraje de la Praga, aflat la cea de-a șasea ediție, s-a desfășurat între 19 și 23 ianuarie 2011, în cele două săli ale Cinematografului Svetozor din Praga. Festivalul este organizat de Film Servis Festival Karlovy Vary, producătorul renumitului Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary. Festivalul Internațional de Scrutmetraje de la Praga își propune să contribuie la dezvoltarea și promovarea filmelor de scurt metraj și încurajarea producției de filme scurte.
-
Grafic: Cum a evoluat comerțul cu bunuri de larg consum?Retail&Agrobusiness · 15 noiembrie 2026
-
Grafic: Modificarea anuală a indicelui prețurilor de consum (%)Bănci și Asigurări · 15 noiembrie 2026
-
Grafic: Ponderea abonamentelor la sălile de fitness în totalul populației în țările UE în 2026 (%)Retail&Agrobusiness · 15 noiembrie 2026