Opinie Valentin Țuca: Riscurile nu sunt în criză
„Un rău nu vine niciodată singur“, spune înțelepciunea populară românească, iar fenomenul agravării riscurilor operaționale în cadrul instituțiilor financiare din cauza crizei economice este încă o dovadă a acestei zicale.
“Un rău nu vine niciodată singur”, spune înțelepciunea populară românească, iar fenomenul agravării riscurilor operaționale în cadrul instituțiilor financiare din cauza crizei economice este încă o dovadă a acestei zicale.
Criza financiară impune reconsiderarea riscurilor operaționale în cadrul instituțiilor financiare. De ce? Pentru că în ciuda importanței general acceptate a riscurilor operaționale, circumstanțe obiective au determinat ca riscul de credit și cel de piață să capteze cea mai mare atenție a operatorilor din sectorul financiar de la declanșarea crizei încoace.
Însă toate datele arată că riscurile operaționale sunt insuficient conștientizate. Cu sprijinul Institutului Bancar Român, brokerul de asigurări Aon România a inițiat luna trecută un sondaj privind maniera în care sunt percepute riscurile operaționale de sectorul financiar din România și cum sunt ele “tratate” de către instituțiile financiare. Sondajul va fi prezentat marți, 15 noiembrie, la un seminar privind managementul riscurilor operaționale în instituțiile financiare organizat de AON România împreună cu Institutul Bancar Român la sediul acestuia, sub titlul “Atenție, riscurile nu sunt în criză”.
Toți respondenții au fost de acord că managementul riscurilor operaționale are o importanță mare (16%) sau foarte mare (84%), dar doar 44% dintre aceștia au indicat că organizațiile din care fac parte au resimțit acutizarea riscurilor operaționale după declanșarea crizei economice.
Acest procent este destul de redus, dar el se datorează pe de o parte faptului că s-ar putea să nu existe încă o conștientizare profundă și suficientă a ceea ce înseamnă riscuri operaționale, iar pe de altă parte faptul că majoritatea operatorilor nu s-au confruntat deocamdată, din fericire, cu impactul producerii unor riscuri majore de acest fel. Astfel, pierderile au venit mai mult din zona de default-payment și de reducere a activității de creditare, deci riscul de credit și cel de piață.
Este normal, de obicei, să ne simțim mult mai sănătoși înainte ca organismul să cedeze și să ne ducem la medic. Oricum, producerea unor riscuri operaționale cauzatoare de pierderi, mari sau mici, este de regulă păstrată extrem de confidențial, pentru că vulnerabilitățile în această zonă sunt de natură a aduce, pe cale de consecință, daune reputaționale majore și e binecunoscut faptul că piața financiară este extrem, extrem de sensibilă la acest capitol. De altfel, riscurile operaționale sunt dependente direct de calitatea actului managerial și de aceea sunt de natură să determine efecte în trei direcții majore: satisfacția clienților, reputația instituției și recompensarea acționariatului.
Sondajul efectuat confirmă că primele trei riscuri operaționale prioritizate de respondenți au fost următoarele: problemele de imagine care decurg din știrbirea bunei reputații, protejarea necorespunzătoare a informațiilor și datelor deținute și administrarea defectuoasă a conturilor clienților. În categoria evenimentelor considerate cu impact moderat, reprezentanții instituțiilor financiare au inclus ca principale expuneri schimbările de reglementări și legislație, infidelitatea angajaților și infracționalitatea informatică.
În ceea ce privește soluțiile, sondajul a reliefat faptul că marea majoritate a respondenților iau în considerare soluții de transfer a riscurilor operaționale către piața de asigurări, 93,8% dintre respondenți indicând că organizațiile lor dețin una sau mai multe tipuri de asigurări care acoperă anumite riscuri operaționale. Peste 60% dintre cei care au participat la sondaj au confirmat că știu bine și foarte bine care sunt produsele de asigurare necesare de avut în vedere pentru controlul impactului producerii riscurilor operaționale.
Probabil că un management mai atent al riscurilor operaționale, dublat de o politică prudențială mai viguroasă, ar fi putut evita internaționalizarea crizei declanșate peste ocean de combinația risc de credit/risc de piață sau, oricum, i-ar fi diminuat semnificativ virulența.
E o lecție exorbitantă și n-avem voie să nu o învățăm, esențial fiind să și trecem de la stadiul de recunoaștere teoretică la cel de implementare practică. Iar asta urgent, pentru că circumstanțele sunt agravante mai ales pentru sectorul financiar.
Să nu uităm totuși că riscul e de natură să creeze și valoare, profitul producându-se tocmai din asumarea inteligentă a riscurilor, proces în care managentul de risc devine un avantaj competitiv. Plastic vorbind, managementul de risc este arta de a trage suficiente concluzii din informații insuficiente și, mai important, de a și acționa în consecință.
Valentin Țuca este CEO la AON România Broker de Asigurări
-
Un MBA îți aduce un salariu mai mare sau doar o diplomă?Ce faci cu banii tăi? · 14 noiembrie 2026
-
Nici bine nu ne obișnuim cu inteligența artificială că deja se discută de superinteligența artificială - ASI, o formă ipotetică de AI, dotată cu funcții cognitive și capacități de gândire mult mai avansate decât cele ale oricărei ființe umane. Ce este și cât de departe suntem de ASI?ZF 24 · 14 noiembrie 2026
-
România importă sâmbătă după amiază peste 1.300 MW de energie, deși ambele reactoare de la Cernavodă au fost repornite. Producția internă acoperă doar 80% din consumEnergie · 14 noiembrie 2026