OTP: Statul ar trebui să ofere mai puțină protecție datornicilor, nu să suprataxeze
Statul ar trebui să ajusteze legislația care oferă prea multă protecție datornicilor care intră în insolvență față de bănci decât să aplice o suprataxă dacă dorește reluarea creditării, spune Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank, filiala locală a celui mai mare grup financiar maghiar.
Statul ar trebui să ajusteze legislația care oferă prea multă protecție datornicilor care intră în insolvență față de bănci decât să aplice o suprataxă dacă dorește reluarea creditării, spune Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank, filiala locală a celui mai mare grup financiar maghiar.
“În Marea Britanie și în Statele Unite ale Americii guvernele au cheltuit mulți bani publici pentru a ajuta băncile, iar acum îi vor înapoi. Dar în România cine a ajutat băncile? De ce nu taxează statul companiile telecom?”, a spus Diosi în cadrul unei întâlniri cu presa.
El afirmă că impozitele plătite de bănci vor crește în mod automat atunci când BNR le va permite să utilizeze standardele internaționale de raportare financiară, care vor conduce la obținerea unor profituri mai mari. Deocamdată, BNR impune utilizarea contabilității locale, care are prevederi foarte restrictive pentru provizioane, pentru a se asigura că băncile au un comportament suficient de prudent în criză. Astfel, profitul net al băncilor este mai mic. Pe primul trimestru la nivelul sistemului bancar profitul a fost de circa 100 de milioane de euro.
“Problema băncilor este că au nevoie de un mediu echilibrat, dar legislația în domeniul insolvenței favorizează companiile. Creditarea începe cu posibilitatea de a executa garanțiile. Dacă știi că nu îți poți recupera banii, nu mai împrumuți”, spune Diosi. El afirmă că în ultimele două luni banca a reușit să valorifice o parte din bunurile pe care le-a executat de la clienții rău-platnici și luând în considerare și provizioanele făcute, a acoperit integral pierderile din creditele nerambursate.
În altă ordine de idei, Diosi afirmă că nici scopul introducerii unei asemenea taxe pe plan local nu este bine definit, spre deosebire de inițiativa similară a Executivului de la Budapesta.
“Guvernul maghiar vrea să reducă taxele pentru companii și pentru persoanele fizice, iar taxa suplimentară pentru bănci va contrabalansa aceste reduceri de venituri. Dacă măsura se ia pentru stabilizarea economiei, poate fi înțeleasă. În România avem însă doar ideea că băncile trebuie să plătească mai mult. De ce? Și cum?”, întreabă retoric Diosi.
Șeful OTP spune că cererea de credite dă semne de revenire, deși rămâne slabă. Valoarea medie a unui credit nou vândut în prezent este de circa 20.000 de euro, față de 40.000-50.000 de euro în 2008.
“Trebuie să muncim mai mult. Nu vom putea atinge planul de a ne crește activele cu 9% anul acesta, dar cred că putem obține o creștere cu 3%-5%.” Soldurile au crescut în ultimele două luni atât pe retail, cât și pe corporate.
-
Într-o lume care crede că economia și oamenii o duc greu, având în vedere creșterea inflației, a prețurilor la energie și scăderea puterii de cumpărare sunt greu de vândut datele statistice conform cărora în T3 economia și-a revenit, având cel mai bun trimestru de creștere din ultimii 4 ani. Dar așa s-a întâmplat.Opinii · 15 noiembrie 2026
-
O surpriză plăcută după un an chinuit. Economia a înregistrat în T3 cea mai bună creștere trimestru la trimestru din 2022 încoace: plus 2,1%Bănci și Asigurări · 15 noiembrie 2026
-
Surpriză pentru economiști. Economia a înregistrat în T3/2026 cel mai bun rezultat din ultimii patru ani: plus 2,1% în T3 față de T2. Ce spun Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, Adrian Codirlașu, CFA România și Aurelian Dochia, profesor de economieEveniment · 15 noiembrie 2026