(P) Cum este afectată România de reciclarea deșeurilor din ambalaje?

Anual, în România se introduc pe piață aproximativ 1,3 milioane de tone ambalaje, ceea ce determină o obligație de reciclare a 750000 tone de deșeuri, activitate care, în momentul de față, este finanțată doar de producătorii și importatorii de bunuri ambalate. În ultimii ani, prin efortul financiar al acestora interesul pentru colectarea deșeurilor de ambalaje a crescut simțitor și există șanse reale ca în acest an țintele de reciclare impuse producătorilor, să fie realizate. Pe de  altă  parte,  România  reciclează  anual  doar  5%  din  deșeurile municipale , ocupând, la mare distanță de următoarea clasată, ultimul loc în Uniunea Europeană.   

În România, nici măcar amenințarea procedurii de infringement nu pare să constituie un motiv de îngrijorare, și, cu atât mai puțin, un impuls de a găsi acele mecanisme care să susțină acest domeniu.

În Europa, în special în țările care au un sistem funcțional, reciclarea este susținută prin diferite măsuri și instrumente economice, cele mai importante fiind următoarele:

Organizațiile de transfer  de respons- abilitate, prin care se finanțează sistemul de management al deșeurilor de ambalaje;

Taxe suplimentare pentru depozitarea deșeurilor în amestec;

Sisteme de taxare diferențiate pentru tipurile de deșeuri în funcție de volum (sistemul “Plătește cât arunci”).

În tot lanțul de gestionare al deșeurilor fiecare trebuie să aibă responsabilitatea de a finanța costurile: producător, cetățean și autorități locale. Trebuie să recunoaștem că aceia care își îndeplinesc toate obligațiile din acest lanț sunt doar producătorii, cei care introduc pe piață deșeurile de ambalaje” spune Adela Lazăr de la Greenpoint Management, una dintre cele mai nou înființate organizații de transfer de responsabilitate a deșeurilor de ambalaje.

“Din păcate pentru România, care până în 2020, va trebui să recicleze 50% din masa totală de deșeuri municipale obiectivul va fi imposibil de realizat. Conform estimărilor țintele pe deșeuri de ambalaje se vor realiza în acest an pentru prima dată după scandalul din 2015, dar nu este de ajuns.

Îndeplinirea obiectivelor de către producători nu înseamnă decât aproxmativ 13%, iar până la 50% mai e drum lung. În momentul în care toți actorii din lanț, și aici mă refer la autoritățile publice, care nu asigura încă finanțare și infrastuctura sistemului de valorificare și reciclare, își vor  îndeplini corect obligațiile, gradul de reciclare va crește. Mai  mult  decât  atât, autoritățile  sunt  responsabile  de implementarea instrumentelor economice care să impulsioneze mediul de afaceri din zona valorificării, una din măsurile controversate fiind celebra “taxa la groapa” care se tot amâna din 2014 “, adăugă Adela Lazăr.

OTR-urile sunt o soluție implementată și reglementată la nivel european, iar în România ele funcționează pe exact aceleași principii ca și în celelalte state membre, scopul fiind îndeplinirea obligațiilor de reciclare asumate prin tratatul de aderare. În prezent, cele 11 OTR-uri reușesc preluarea obligațiilor pentru majoritatea companiilor care introduc ambalaje pe piața națională

Piața colectării deșeurilor de ambalaje a fost zguduită de un scandal uriaș în 2015, când un control general al autorităților de mediu a scos la iveală faptul că anumiți colectori/reciclatori raportau OTR-urilor cantități fictive. În urma scandalului, Ministerul Mediului a modificat anumite aspecte legale și financiare ale relației producător – colector – OTR – reciclator final – autorități de mediu, și a continuat să vină cu clarificări în legislația secundară care au avut ca scop reglementarea eficientă a pieței. Un aspect important al acestor clarificări, este cel cu privire la obligația de a plăti penalitatea, în cazul nerealizării obiectivelor. În concret, producătorii plătesc doar când decid să  își  realizeze  obligația  în  mod individual și  nu  reușesc  să recicleze suficient. În cazul în care apelează la un OTR, întreaga responsabilitate revine OTR-ului în cauză.

“Modificările legislative introduse din 2015 până astăzi au reglementat sistemul și au avut un impact pozitiv, iar ca efect imediat observăm o creștere semnificativă a gradului de colectare și reciclare a deșeurilor de ambalaje de la an la an, iar în 2017 estimăm că țintele să se realizeze în totalitate pentru prima dată.” este de părere Adela Lazăr.

„Am reușit să câștigăm încrederea unor mari companii din domenii diverse.”

“Noi, la Greenpoint Management, evităm să finanțăm companii de colectare sau reciclare care nu prezintă un plan sustenabil de dezvoltare și care lucrează doar cu achiziții de la populație. Dorim în primul rând să garantăm transparentă și trasabilitate, ori în momentul în care am accepta cantități din surse informale, nu am mai putea face acest lucru. Este unul din motivele pentru care, într-o perioadă de timp relativ scurtă de timp, am reușit să câștigăm încrederea unor mari companii din domenii diverse, precum farma sau FMCG, retail sau producția de băuturi ,  companii care vor să  finanțeze  sisteme  de management integrat și surse sustenabile” mai spune Adela Lazăr. Mai mult de atât, noi considerăm că doar prin finanțarea unui sistem transparent și acoperind costurile reale de colectare pentru deșeurile de ambalaje, vom reuși să creștem gradul de reciclare ceea ce va conduce la reducerea costurilor pentru îndeplinirea obiectivelor de reciclare.

Organizațiile de transfer de responsabilitate, odată cu noile modificări legislative și intrarea de noi jucători importanți în piață, încearcă să contribuie la dezvoltarea unei noi industrii în România, industrie inexistentă aproape până acum, industria valorificării și reciclării deșeurilor municipale. În Europa, aceasta industrie a avut cea mai mare creștere economică, potențialul de creștere fiind bine descris în pachetul de măsuri pentru economia circulară, adoptat de Comisia UE.

“În acest moment este necesar ca instituțiile de control ale statului să se asigure că reciclarea se face efectiv. Totodată, se pare că o competiție reală a OTR -urilor pentru a oferi servicii de calitate clienților, pe modelul utilizat în majoritatea statelor UE, duce spre realizarea țintelor, la costuri reale, pentru producătorii și importatorii de bunuri. România plătește acum din păcate costul indiferenței autorităților publice locale, cu privire la problema gestionării deșeurilor.”

“Pentru mai multe informatii accesati www.greenpoints.ro”