(P) Urbanizarea accelerată ne provoacă să construim orașul digital

Orașele viitorului vor fi digitale sau se vor sufoca lent sub efectul procesului global de urbanizare. Vestea bună este că orașul digital este aici, se construiește sub ochii noștri cu rețele de senzori, baze de date, platforme integrate și sisteme de analiză. Însă, pentru ca arhitectura să reziste, structura modulară, interoperabilitatea și securitatea reprezintă elementele cheie. 

De șase decenii asistăm la un proces care va schimba așezarea lumii:

• în 1960, 25% din populația lumii locuia la oraș.

• în 2007, s-a atins paritatea rural-urban.

• în 2050, 70% din omenire va trăi în mediul urban.

(conform datelor Organizației Națiunilor Unite)

În Europa, procentul populației citadine era încă din 2016 de 74%. Prea mult pentru bătrânul continent ale cărui orașe nu au fost concepute pentru a face față unui asemenea aflux de populație. Nici în România situația nu este mai bună, pragul de urbanizare de 50% a fost atins din 1985. Iar din anii ’90 mutarea populației rurale la oraș a căpătat o amploare pe care nici emigrarea masivă din ultimele două decenii nu a reușit să o atenueze.

Urbanizarea generează provocări

Cum ar fi, de exemplu, creșterea traficului auto. Bucureștiul ocupă anul acesta prima poziție în clasamentul celor mai aglomerate orașe, : după ce în 2018 se situa „doar“ pe locul 5.

Aglomerarea traficului alimentează la rândul ei creșterea nivelului de noxe, iar orașele sunt deja responsabile de 70% din volumul total al emisiilor de gaze de seră. Tot ele sunt însă și principalii producători de deșeuri, care vor atinge în următorii 4 ani un volum global de aproximativ 2,2 miliarde de tone, a căror procesare va costa peste 300 de miliarde de euro.

Mai costisitoare va deveni și procesarea apelor uzate, în timp ce asigurarea capacității necesare de alimentare cu energie electrică, gaze și apă potabilă va fi tot mai problematică, din cauza capacităților limitate ale infrastructurilor existente.

Creșterea necontrolată a populației citadine va face tot mai dificilă și asigurarea accesului la educație, servicii medicale și sociale etc.

Orașele devin digitale

Pentru că probleme cu care se confruntă nu mai pot fi rezolvate prin metodele tradiționale. Aglomerările urbane nu dispun de resurse nelimitate, extinderea continuă nefiind întotdeauna posibilă, din cauza limitărilor de buget și spațiu disponibil. (Un exemplu în acest sens este criza locurilor de parcare rsimțită în toate capitalele lumii.)

Așa că, inerent, orașele au început un proces de transformare digitală, similar celui parcurs de mediul economic și care urmărește, în mare, aceleași obiective:

• rentabilizarea investițiilor existente și realizarea de economii;

• eficientizarea operării infrastructurilor publice;

• asigurarea unor niveluri superioare de calitate, securitate și disponibilitate a serviciilor livrate către cetățean.

Necesitatea schimbării este dictată însă nu doar de constrângerile impuse de creșterea populației, ci și de evoluția cetățeanului, care a devenit la rândul sau tot mai digital.

Construcția unui Digital City

Pornește de la câteva concepte de bază:

• Datele reprezintă fundația. Însă, pentru că ele să poată livra informații acționabile, datele trebuie procesate, corelate contextual și analizate cu tehnologii AI și algoritmi de Machine Learning. Pentru aceasta silozurile de date publice trebuie interconectate într-un ecosistem deschis, care să permită valorificarea și să sprijine inovarea.

• Rețeaua este structura de rezistență. Conectivitatea reprezintă o condiție critică pentru orașele digitale și trebuie să asigure suport pentru o gamă cât mai variată de tehnologii. De la rețele WiFi publice, până la Low-Power Wide-Area Network (LPWAN), pentru a sprijini dezvoltarea proiectelor IoT prin infrastructuri deschise.

• Procesarea distribuită asigură flexibilitatea. Volumele mari de date necesită nu capacități mari de stocare, dar și de procesare, dificil de acoperit doar din resurse interne. Furnizorii de servicii cloud și parteneriatele public-privat reprezintă o soluție viabilă  în acest sens.

• Securitatea este o prioritate transversală. În construcția oricărui oraș digital, securitatea trebuie avută în vedere încă din faza de proiectare a serviciilor sau aplicațiilor. Protecția trebuie să acopere atât serviciile adresate cetățenilor, cât și mediului business.

Arhitectura propusă de Dell Technologies

este structurată pe trei paliere interconectate:

• Infrastructura, care integrează sisteme IT, soluții IoT, rețele de senzori și baze de date publice.

• Platforme de accelerare, care sunt bazate pe standarde deschise și interoperabile și asigură securitatea serviciilor și aplicațiilor livrate. Platformele sunt destinate accesării, operării și integrării aplicațiilor și sistemelor; colectării, agregării și analizelor datelor, precum și asigurării capacităților necesare de procesare, stocare și networking (pe modelul IaaS).

• Soluții și micro-servicii, care acoperă o gamă extinsă de domenii – management trafic, monitorizare poluare, gestiune deșeuri, smart metering, mobilitate urbană etc.

Este o abordare de tip Lego, modulară care permite pornirea cu proiecte de mici dimensiuni, refolosirea componentelor de infrastructură existente și scalarea soluțiilor validate.

Tehnologia reprezintă însă doar o parte din rezolvarea problemelor generate de urbanizarea accelerată. Pentru identificarea soluțiilor sustenabile este nevoie de crearea și implicarea unei comunități cât mai largi de participanți, care să includă beneficiari, finanțator, dar și consultanți cu expertiză în domeniu.