Pachetul Ponta pentru stimularea economiei

Măsurile propuse ieri reflectă ceea ce se numește consolidarea fiscală calitativă, un balans eficient între reducerea deficitului bugetar și stimularea mediului privat, între nevoia încurajării consumului și existența unui sistem financiar solid și între aplicarea de reforme structurale și creșterea echității sociale. Mai reflecta prioritatea Primului Ministru in a asigura mediului privat un cadru stimulativ pentru crearea de locuri de munca si orientarea strategica de a ajuta sectorul IMM.

Mentinerea unui ritm de crestere economica ridicat nu se mai putea face prin contributia prredominanta a exporturilor. Chiar daca acestea din urma au atins anul trecut un nivel record, estimarile privind evolutia economica a Zonei Euro nu ofera premise pentru o dinamica la fel de pozitiva a exporturilor in acest an. De aceea, viziunea guvernamentala presupune transferul gradual dinspre motoarele cresterii economice bazate pe cererea externa spre cele ce mizeaza pe cererea interna. In fapt pe un mix intre consum, investitii private si publice si export.

Pe de alta parte, Guvernul a promis ca, indiferent de nevoia de ajustare fiscala, spatiul creat prin reducerea risipei la cheltuieli si cresterea de venituri va fi folosit pentru strimularea sectorului privat. Astfel, pentru 2014 au fost prinse in buget masuri care deja au inceput sa fie implementate, precum: scheme de garantii de stat si ajutoare de stat de 440 milioane euro, în special prin noua schemă de garanții pentru IMM-uri în cuantum  de 2 miliarde lei (poate fi extinsa pana la 4 miliarde ron); sprijinirea producatorilor agricoli prin alocarea de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii  și  Dezvoltarii Rurale a sumei de 2,1 miliarde lei, respectiv 1,5 miliarde lei  subventii pentru sprijinirea producatorilor agricoli si 0,6 miliarde lei, reprezentand plati nationale directe complementare in sectorul vegetal; scheme de ajutor de stat în domeniul auto și pentru investitiile creatoare de locuri de muncă. Este primul an din perioada data cand se respecta prevederea legala ca minimum 0,4% din PIB sa fie alocat din buget pentru finantarea IMM-urilor.

Stimularea cresterii economice are loc si prin cresterea investitiilor publice: acordarea unor imprumuturi nete de 4 miliarde RON  în prima jumătate a anului 2014 și 3 miliarde Ron în a doua jumătate a anului 2014; cresterea cofinanțării pentru absorbția fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale; finanțarea programelor de investitii la nivelul autorităților locale, de la 14,6 miliarde lei  în anul 2013 la 18,4 miliarde lei în anul 2014, respectiv o creștere de 26%; creșterea formării brute de capital fix va fi de 4,0%.

In curs de implementare este si pachetul de stimulare a cererii pe baza cresterii veniturilor disponibile ale populatiei. Reducerea TVA la paine este un proiect reusit si va fi continuat cu reducerea TVA la carne. Cresterea pensiilor cu 3,76% cresterea salariului minim cu 12,5%, cresterea venitului minim garantat cu 4,5%, cresterea tintita a salariilor bugetarilor (medicilor rezidenti si profesorilor debutanti). Mai intra in economie in 2014 peste 2 miliarde ron despagubiri pentru plata salariilor taiate si 900 milioane ron despagubiri restituirea proprietatii si CEDO.

Ieri a fost anuntat un Program ambitios de stimulare a economiei format din 3 masuri importante, care le completeaza pe cele anuntate anterior.

Prima. Mare parte din cei 907.000 salariati si pensionari care au credite la banci cu un venit maxim lunar de 1610 de lei, inclusiv, si nu au restante mai mari de 90 de zile vor putea beneficia de reducerea ratei lunare la banca la jumatate, dar nu mai mult de 500 de lei, pentru o perioada de 2 ani. Dupa acesti doi ani, vor plati diferenta redusa, dar statul le va oferi un credit fiscal de 200 de lei lunar, pentru a-i ajuta.  Banca nu va putea creste dobanda, iar maturitatea creditului se va extinde cu perioada in care a fost aplicata reducerea ratei.

Propunerea intra in puzzle-ul compus din deja aplicatele masuri cu privire la ajutorarea celor care au credite: posibilitatea denuntarii clauzelor abusive din contractele de credit si limitarea comisioanelor interbancare pe care banca emitenta a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale carei terminale se realizeaza plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit si 0,3% pentru cardurile de credit.

Masura reflecta inca o data mixul optim de politici monetar-fiscal-bugetare din ultimii ani, atunci cand consolidarea fiscala credibila a permis Bancii Nationale a Romaniei implementarea unui ciclu indraznet de reducere a ratei dobanzii si a rezervelor minime obligatorii, continuat azi. Este o situatie de genul win-win pentru debitor si pentru banca dar castiga si economia lichiditate de 4 miliarde de lei timp de doi ani. Aceasta inseamna stimulente pentru cresterea economica, incasari bugetare mai mari , adică o creștere suplimentară a Produsului Intern Brut cu 1% din PIB pe doi ani de zile. Sistemul financiar castiga prin limitarea efectelor determinate de rata ridicata a creditelor neperformante.

Masura asigura un sprijin pentru persoanele cu venituri sub medie, reducandu-se povara platii ratelor pe timp de 2 ani. A fost tintita aceasta categorie ca urmare a respectarii principiilor de stanga si mai ales ca urmare a estimarii riscului de intarziere la plata ratelor catre banca de catre persoanele aflate sub pragul reprezentat de venitul mediu lunar de maxim 1610 Ron aferent lunii noiembrie 2013 (acest prag va fi modificat lunar). Dat fiind gradul de indatorare ridicat mai ales in randul gospodariilor cu venituri mici si medii, initiativa analizata poate reprezenta o gura de oxygen in aceasta perioada.

A doua masura. De la 1 iulie se va operationaliza masura scutirii impozitului de 16% pentru profitul reinvestit, solutie de natura sa asigure un plus de investitii, capitalizare pentru mediul de afaceri intern, progres tehnic, costuri reduse, locuri de munca s.a.m.d. Este stringent ca masura sa cuprinda si posibilitatea deducerii din punct de vedere fiscal a amortizarii aferente echipamentelor cumparate din profitul reinvestit.

A treia masura, dupa parerea mea cea mai importanta, este cea legata de schema de ajutor de stat pentru firmele private care creeaza minim 20 noi locuri de munca. Guvernul va suporta jumatate din valoarea totala a cheltuielilor salariale a locurilor de munca nou create ca urmare a accesarii acestei facilitati. Este un prim pas pentru reducerea impozitarii muncii, Romania avand aici o problema structurala. Este preambulul masurii de reducere a CAS, o masura de natura sa stimuleze crearea de noi locuri de munca, cresterea conformarii voluntare si marirea PIB potential.