Parcurile interioare/ de Ziarul de duminică
Lotizarea și Parcul Ioanid reprezintă un proiect al Primăriei orașului București, realizat în timpul primariatului lui Vintilă Brătianu, numit Blocul de Vile și Grădina Publică Ioanid, conceput ca un ansamblu de vile ce înconjoară un parc public.
Cristina Woinaroski
Istorie urbană
Lotizarea și Parcul Ioanid din București în context european
Editura Simetria
Lotizarea și Parcul Ioanid reprezintă un proiect al Primăriei orașului București, realizat în timpul primariatului lui Vintilă Brătianu, numit Blocul de Vile și Grădina Publică Ioanid, conceput ca un ansamblu de vile ce înconjoară un parc public. El este inspirat, conform procesului verbal din 1909, după mai multe modele occidentale dintre care amintim scuarurile londoneze de pe proprietatea Bedford din Londra, New Town din Edinburgh, Parcul Monceau de la Paris. O similitudine frapantă o constituie și Parcul Königin-Luise din Magdeburg. Cercetarea de față încadrează modelul de la București în curentul Parc Movement, apărut în Anglia și dezvoltat în Europa pe parcursul sec. al XIX-lea, și în tipologia parcurilor interioare definită de urbaniștii germani la începutul sec. XX. Reprezintă, cum spune autoarea, o transpunere a tezei sale de doctorat susținută în 2011, sub îndrumarea prof.dr. arhitect Anca Brătuleanu , tema de studiu fiind o continuare a cercettării arhitecturale și urbanistice a zonei Lotizării și Parcului Ioand din București, efectuată în operioada 2002-2007, finalizată prin publciarea, tot la editura Simetria, în 2007, a cărții „Lotizarea și Parcul Ioanid” – prezentată la acea vreme de „Ziarul de duminică”.
Pornită ca o monografie, lucrarea este, cum susține într-o prefață prof.dr.arh. Anca Brătuleanu, mai mult decât atât: conține semnificative imagini ale societății românești și ale celei occidentale, ilustrative pentru evoluția acestora la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Parcul Ioand reprezintă „proba legăturilor existente între moduri de viață și aspirații ale societăților statelor europene ale epocii.”
Cristina Woinaroski (n. 1968) este arhitect cu drept de semnătură, membru al Ordinului Arhitecților din România – filiala București, licențiat al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București în 1994, master în arhitectură în specializarea Formă Urbană în 1995, doctor în arhitectură în 2011 (UAUIM). Lucrează în București ca arhitect asociat în cadrul biroului Icon Studio de Arhitectură. Din 1998 este colaborator extern, ca asistent, la Universitatea Națională de Arte din București, Facultatea de Istoria și Teoria Artei, ținând seminariile la cursul de Istoria Arhitecturii în România sec. XIX-XX. Este coordonatorul lucrărilor realizate împreună cu studenții de la Facultatea de Istoria și Teoria Artei: „Arhitectură Bucureșteană sec. XIX-XX” (Simetria, 2000) și „Lotizarea și Parcul Ioanid” (Simetria, 2007).
-
Ionuț Daniel Coleașă, COO, CITR: Insolvența este un indicator întârziat. Anul acesta s-au văzut dificultățile financiare din ultimii trei-patru ani. Astăzi, 40 de companii din 100 din agricultură au probleme financiareRetail&Agrobusiness · 13 noiembrie 2026
-
Biletele STB s-ar putea scumpi de la 3 la 5 lei. Remus Borza, administratorul judiciar STB: Unii pot băga mâna în buzunar să scoată 3-5 lei. La Cluj, 7 lei biletul de călătorie valabil 60 de minuteEveniment · 13 noiembrie 2026
-
Cum arată situația de la STB: Jumătate dintre cei 10.000 de angajați au legături de rudenie. O familie are 20 de membri în companie, iar unii șoferi au câștigat 18.000 de lei net pe lunăEveniment · 13 noiembrie 2026