Pariul începutului de an pe bursă: vine Robert Rekkers CEO la Banca Carpatica ?

Acțiunile Băncii Carpatica (BCC) sunt surpriza începutului de an pe bursă, având deja o creștere de 38% față de prețul de închidere din 2012, pe fondul unor tranzacții mult peste media obișnuită a acestor titluri.

Această creștere aparent inexplicabilă vine în contextul în care pe piață circulă de câteva zile zvonul că olandezul Robert Rekkers, fostul CEO al Băncii Transilvania, ar putea prelua conducerea executivă a Băncii Carpatica. Și în mediul bancar circulă informația că Rekkers este unul dintre cei doi bancheri care sunt în discuții pentru șefia băncii controlate de omul de afaceri Ilie Carabulea din Sibiu.

Contactat de ZF, Rekkers a declarat că “sunt simple speculații”, iar Ilie Carabulea nu a dorit să facă nicio declarație.

Venirea lui Rekkers ca director general la Carpatica are de ce să le aducă speranțe investitorilor, având în vedere că bancherul olandez a fost unul dintre artizanii transformării Băncii Transilvania (TLV) dintr-un jucător regional într-o bancă de top. Rekkers a condus Banca Transilvania din 2002 până la începutul anului trecut, când Consiliul de Administrație nu i-a mai prelungit mandatul.

În această perioadă, capitalizarea Băncii Transilvania au crescut de la 55 de milioane de euro la 450 de milioane de euro, dar la mijlocul lui 2007, în plin boom economic, urcase și la 1,7 miliarde de euro.

Timp de aproape un an, Rekkers nu a putut, conform contractului, să lucreze într-o altă bancă locală, dar clauza de neconcurență a expirat de curând, astfel că olandezul se poate întoarce la conducerea unei bănci locale. Carpatica poate fi noua provocare pentru cariera sa, un proiect prin care poate repeta povestea de la Banca Transilvania.

Carpatica a revenit anul trecut pe profit, după cea mai grei trei ani din istoria băncii în care a acumulat pierderi de peste 200 de milioane de lei (45 mil. euro). La mijlocul lui 2010, mai mult de jumătate din creditele acordate de Banca Carpatica, în valoare, erau neperformante. Carabulea l-a adus atunci pe Nicolae Surdu în funcția de director general, iar în doi ani acesta a reușit să restructureze portofoliul băncii. Mandatul său, care a expirat în octombrie 2012, nu a mai fost prelungit. Interimatul este asigurat de unul dintre directorii executivi ai băncii, Ion Dobrică.

La finalul lunii septembrie, Banca Carpatica avea active de 4,3 miliarde de lei (950 mil. euro) și capitaluri de 346 mil. lei (77 mil. euro). Capitalizarea băncii era însă de doar 123 mil. lei (27 mil. euro) la finalul anului, adică 0,35 din capitalurile proprii, în condițiile în care Banca Transilvania și BRD se tranzacționează la un multiplu de 1. După creșterile din ultimele zile, capitalizarea a urcat la 38,5 mil. euro, dar este încă sub banii aduși de acționari la capitalul băncii. Acționarii au adus peste 120 mil. lei (circa 30 mil. euro) la capitalul băncii doar din 2008 încoace, pe fondul crizei financiare. Ilie Carabulea, care controlează circa 45% din acțiuni, a dus greul finanțării băncii în această perioadă.

Misiunea viitorului CEO va fi probabil de a crește banca, iar din acest motiv Carabulea își dorește probabil un manager cunoscut și cu influență în mediul bancar. Întrebarea este dacă și pachetul financiar oferit va fi suficient de atractiv pentru a atrage un manager de talia lui Rekkers. La Banca Transilvania, Rekkers avea un pachet salarial care cuprindea și acțiuni, astfel că la plecare ajunsese să dețină 0,7% din capitalul băncii, acțiuni care la prețul actual ar valora circa 4,3 mil. euro. El ar putea accepta o formulă similară și la Carpatica.

Pentru olandez, preluarea acestui mandat ar putea avea și o motivație de orgoliu, după ce Banca Transilvania l-a lăsat să plece ușor anul trecut, după o colaborare de zece ani. Președintele Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă, nu a reușit în ultimul an să găsească un CEO care să îndeplinească criteriile căutate de acționarii băncii astfel că la finalul lunii decembrie a anunțat că va prelua el pentru o perioadă responsabilitatea conducerii executive. Știrea a fost bine primită de investitorii de pe bursă, acțiunile Băncii Transilvania având o creștere de 12% de la începutul anului.