Pasajul rutier subteran din Capitală de la Piața Presei Libere este dorit numai de Primărie, susțin ONG-urile

Pasajul rutier subteran dorit de Primăria Capitalei la Piața Presei Libere este inutil, consideră ONG-urile, care invocă, printre altele, argumente legate de mediu, trafic și costuri, în timp ce municipalitatea susține contrariul, arătând că proiectul rezolvă problema circulației în nord.

La sediul Primăriei Capitalei s-au întâlnit marți, într-o ședință pentru dezbaterea publică a proiectului privind Planul Urbanistic Zonal (PUZ) Piața Presei Libere – Pasaj rutier subteran, mai mulți reprezentanți ai societății civile, dar și ai administrației publice locale, pentru a-și expune opiniile legate de acest proiect de infrastructură.

Întâlnirea a fost organizată înainte de supunerea PUZ spre aprobare în Consiliul General al Municipiului București.

“Suntem, fără discuție, împotrivă. Faptul că (pasajul – n.r.) nu face decât să aducă mai multă poluare aerului, distrugând inclusiv spațiul verde existent, ne face să nu avem ce să discutăm. Gradul de sănătate al bucureștenilor este execrabil și, cu creșterea traficului și cu distrugerea spațiilor verzi, va fi «la superlativ»”, a declarat, cu acest prilej, Nicolae Rădulescu Dobrogea, reprezentant al organizației Eco Civica.

La rândul său, vicepreședintele Eco Civica, Dan Trifu, a arătat că realizarea acestui pasaj încurajează traficul spre centrul Bucureștiului, lucru ce a dus la monitorizarea Capitalei de către organisme internaționale, din punct de vedere al calității mediului. “Cu fiecare pasaj pe care îl facem, coada de mașini se mută spre centrul Capitalei. Cu cât este mai promovat traficul spre centrul Capitalei, cu atât liniile RATB care circulă acolo sunt mai goale. Deci pierdem de două ori. Avem și poluare, avem și linii nerentabile ale RATB”, a spus Trifu.

Un alt reprezentant al societății civile a arătat că pasajul este inutil deoarece în zonă “nu există blocaje majore ale circulației în comparație cu alte capitale europene”, acesta agresând mediul și patrimoniul, iar construirea ar urma să înrăutățească calitatea vieții bucureștenilor.

“Pasajul este inutil din punct de vedere al traficului, pentru că în alte capitale europene circulația pe artere similare și la ore de vârf este cu mult mai intensă și cozile la semafoare sunt mult mai lungi, agresează patrimoniul, fiind compromisă valoarea de arteră a bulevardului Kiseleff și perspectiva către Arcul de Triumf, și agresează mediul, pentru că propune defrișarea plantației înalte de pe Kiseleff”, a declarat Roxana Wring, reprezentanta Asociației Pro.Do.Mo.

Printre organizațiile societății civile care s-au declarat contra proiectului se află și ONG-uri care susțin că nu există bani pentru realizarea acestuia, iar deschiderea unui nou șantier în Capitală, simultan cu cele din alte zone, nu este benefic Bucureștiului. “Suntem contra proiectului pentru că nu sunt bani să deschidem alt șantier pe care să-l ținem în lucru patru-cinci ani. Și, de fapt, nu e tocmai util, pentru că e vorba de 180 de secunde de așteptare la semafoare, pe care ni le asumăm și nu trebuie să plătim 18 milioane de euro”, a declarat Irina Zamfir, reprezentantă Active Watch.

Șeful Direcției de Infrastructură și Sistematizarea Circulației din Primăria Capitalei, Ion Dedu, a arătat că este vorba despre un proiect care rezolvă problema circulației din nodul de la Piața Presei Libere și că acest pasaj a fost gândit astfel încât să aibă minime intervenții asupra mediului, dar și asupra zonei cu o valoare arhitecturală crescută.

“Este un proiect care rezolvă problema din nodul de circulație din Piața Presei Libere, atât pentru etapa actuală, cât și pentru etapa viitoare, când Bulevardul Poligrafiei se va dezvolta până în zona Șoselei Odăii și va conecta, practic, zonele de dezvoltare din Otopeni și Mogoșoaia”, a spus Ion Dedu, care a arătat că, deși arterele de circulație care ajung în Piața Presei au capacitatea necesară unui trafic intens, având câte patru benzi pe sens, ele intră într-un “nod care nu are capacitate de preluare”.

Reprezentantul municipalității a mai arătat că a fost propusă o soluție care afectează la minim zona, acest pasaj fiind unidirecțional și cu două ieșiri, respectiv către bulevardele Kiseleff și Expoziției.

“Pasajul va fi unidirecțional, și nu bidirecțional, cum era prevăzut inițial, și va avea două ieșiri, una către bulevardul Kiseleff și o alta către bulevardul Expoziției, aceasta fiind unica soluție ce rezolvă problema traficului în acea zonă”, a mai spus Dedu, potrivit căruia cele mai recente studii au fost făcute în ultimele zile, când traficul, deși este redus pe perioada vacanței, nu este fluent.

Arhitectul-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu, s-a arătat pentru construirea acestui pasaj, precizând că a acordat avizul pozitiv deoarece proiectul a fost făcut astfel încât “esteticul zonei” să fie minim afectat. “Analiza făcută pentru construcția acestui pasaj spune că este util și necesar, din punct de vedere al efectului este pozitiv, din punct de vedere al mediului este pozitiv, pentru că elimină noxele mașinilor blocate în așteptare, iar din punct de vedere estetic zona este minim afectat. El este făcut foarte atent, astfel să distrugă cât mai puțin aspectul estetic, este lateral bulevardului Kiseleff, și nu central pe această arteră”, a explicat Pătrașcu.

În ceea ce privește costurile de realizare a pasajului subteran de la Piața Presei Libere, Ion Dedu a precizat că acesta va costa 18 milioane de euro, municipalitatea având asigurată, în bugetul pe 2013, suma necesară începerii lucrărilor, termenul de finalizare al acestora fiind de 18 luni. “Așteptăm aprobarea PUZ-ului, după care putem să dăm ordinul pentru începerea lucrărilor. Avem constructorul, deoarece a fost organizată licitația atât pentru faza de proiectare, cât și pentru cea de execuție. Avem asigurat în buget o sumă care ne perrmite începerea acestor lucrări”, a subliniat directorul Ion Dedu.

Potrivit lui Dedu, aprobarea PUZ este necesară nu numai pentru realizarea pasajului subteran, ci și pentru coordonarea altor proiecte privind infrastructura în zonă, respectiv construcția metroului și a altor pasaje pietonale sau parcări.

Pasajul rutier Piața Presei Libere va permite, potrivit municipalității, subtraversarea acestei zone pe orice direcție, urmând să asigure legătura dintre transportul public de suprafață, respectiv linia de tramvai și liniile de autobuze, cu stația viitoarei magistrale 6 de metrou.

Intrarea în pasaj se va face pe direcția Șoselei București-Ploiești spre Bulevardul Kiseleff, iar ieșirea, pe Bulevardul Kiseleff, dar și pe bulevardul Mărăști.

Zona analizată și reglementată prin acest PUZ este cea a intersecției dintre bulevardul Poligrafiei – Șoseaua București-Ploiești – Șoseaua Kiseleff – bulevardul Mărăști.

În prezent, Șoseaua București – Ploiești are trei benzi spre centrul de ieșire din sensul giratoriu și patru benzi în sensul de intrare în giratoriu, bulevardul Poligrafiei are patru benzi pe fiecare sens, bulevardul Mărăști – două benzi pe fiecare sens, iar Șoseaua Kiseleff – trei benzi plus o bandă între spațiile verzi centrale pe fiecare sens.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat în martie, la emisiunea “După 20 de ani” difuzată de Pro TV, că realizarea pasajului nu va afecta traficul pe DN 1, la cea mai mare intrare în București, prin nord. “Mă duc (cu lucrările – n.r.) în spatele perdelei de pomi și nu deranjez pe nimeni”, a explicat atunci Oprescu.

De asemenea, edilul a arătat, cu același prilej, că lucrarea a fost atribuită deja, prin licitație, firmei Apolodor a omului de afaceri Radu Ouatu, care va realiza obiectivul în asociere cu o societate germană.

Sorin Oprescu a mai spus atunci că proiectul a fost blocat timp de patru ani de organizațiile neguvernamentale care au contestat Planul Urbanistic Zonal (PUZ), refăcut de trei ori din acest motiv. “Acum, n-au mai avut ce să spună, s-a dat drumul la PUZ”, a adăugat edilul.