Pasi gresiti facuti in tranzitie

In perioada de tranzitie de la economia planificata la una de piata, statele din Europa Centrala si de Est au fost cuprinse de frenezia spiritului capitalist, insa actuala criza a scos la iveala slabiciunile acestei atitudini. Modelul de crestere economica din ultimii 20 de ani s-a bazat in principal pe dezvoltarea sectorului serviciilor, dar si pe dependenta puternica de fluxul de capital strain, obtinut la costuri relativ reduse in anii de dinaintea recesiunii.

Economia de tranzitie, bazata pe creditele in valuta, s-a dovedit a fi un adevarat “focar de infectie” pentru statele din Est, in conditiile in care criza a contribuit la deprecierea masiva a monedelor din regiune si a scumpit imprumuturile contractate, creand dificultati in rambursarea lor.

Spre exemplu, in Ungaria, 90% din datoria privata a tarii era denominata in valuta inainte de declansarea crizei. Dobanzile extrem de mici percepute pentru creditele in euro sau in franci elvetieni au stat la baza indatorarii peste masura a populatiei si a companiilor.

O alta greseala a guvernelor din regiune se leaga de faptul ca au permis escaladarea datoriilor externe, potentialul de finantare autohton fiind rapid depasit si amplificandu-se dependenta de capitalul strain. Concomitent, deficitele de cont curent au inceput sa urce intr-un ritm mult mai rapid decat economiile in sine, depasind in 2008 nivelul de 20% din PIB in Romania sau Bulgaria.

Investitiile straine directe in Europa Centrala si de Est, care au totalizat in ultimii cinci ani 900 mld. euro, desi au contribuit la cresterea progresiva a economiilor, au ascuns adevaratele nevoi de finantare. Odata cu blocarea acestor fluxuri in 2008, interventiile forurilor financiare internationale au devenit indispensabile.