Patru ani si trei miliarde de euro ajutor pentru intalnirea cu UE

Summitul Consiliului European de la Copenhaga, de la sfarsitul saptamanii, nu a consemnat surprize desi discutiile au fost tensionate pana in ultima clipa. Drept urmare, asa cum se anticipa, 10 noi state – Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Cipru, Malta, Lituania, Letonia si Estonia  – au fost invitate sa adere la UE in 2004.
Pe langa specificarea, in documentul final al reuniunii, a anului 2007 ca data-tinta de aderare, pe langa promisiunea unei finantari sporite, Romania si Bulgaria au obtinut la Copenhaga asigurari ca datele negociate, pana in prezent, cu actualii membri ai UE nu vor fi puse sub semnul intrebarii de cele zece tari care vor deveni membre ale Uniunii la 1 mai 2004. Precizarea era importanta pentru ca tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei va trebui ratificat nu de 15 membri ci de 25, fiecare dintre noii veniti avand si ei, cum este firesc de altfel, propriile interese care ar putea fi, la un moment dat, in neconcordanta cu cele negociate deja de Romania si Bulgaria.
Dincolo de aceasta prevedere, in cazul celor doua tari nu au existat surprize stiindu-se deja faptul ca Bucurestiului si Sofiei li se promisese mentionarea explicita in documentul final al reuniunii a faptului ca procesul de largire a UE este ireversibil, a anului 2007 ca data tinta de aderare si stabilirea unui road-map clar pentru perioada de preaderare, care sa presupuna si cresterea asistentei financiare.

Bulgaria a cerut sa fie judecata separat
“tinand cont de indeplinirea criteriilor de aderare, obiectivul este ca Uniunea Europeana sa salute Bulgaria si Romania ca membri ai UE in anul 2007”, se arata in declaratia finala a reuniunii.
Documentul mai precizeaza ca negocierile de aderare cu Romania si Bulgaria vor continua pe baza acelorasi principii ca si in cazul primelor 10 candidate, dar ca fiecare stat candidat va fi judecat separat, in functie de meritele sale. Aceasta precizare a fost ceruta de Bulgaria care, mai avansata in negocieri decat Romania, se temea sa ar putea fi amanata pentru o data neprecizata, daca Bucurestiul nu progreseaza suficient pana in 2007.

Road map-ul pune accent pe economic
“Foia de parcurs” care va fi transmisa Romaniei de Comisia Europeana prevede obligatii detaliate in ceea ce priveste procesul de apropiere de institutiile occidentale.
Potrivit ministrul integrarii europene, Hildegard Puwak, prezenta la Copenhaga, road map-ul pentru Romania detaliaza foarte clar prioritatile, pe ani, pana la aderare, atat pe criteriile politice si economice, cat si pe fiecare capitol de acquis comunitar.
Referitor la criteriile economice, se insista pe nevoia accelerarii reformei in economie, a privatizarii si a dezvoltarii infrastructurii astfel incat piata interna sa fie capabila sa faca fata concurentei din Uniunea Europeana. Criteriul politic pune accent pe reforma in justitie si in administratie iar criteriul aquis-ului (adaptarea legislatiei interne la cea europeana) pe necesitatea dezvoltarii institutiilor care sa puna in practica legislatia europeana.

Iliescu: Am obtinut tot ce puteam obtine
Documentul confirma suplimentarea cu 20% in 2004, 30% in 2005 si 40% in 2006 a fondurilor de care Romania le primeste anual de la UE. Suplimentarea pentru 2004-2006, se ridica la aproximativ 800 de milioane de euro. Romania va ajunge, in anul 2006 la o asistenta financiara nerambursabila pe cele trei fonduri de preaderare (Phare, ISPA si SAPARD) de peste un miliard de euro, dar ministru integrarii a reconfirmat intentia administratiei de la Bucuresti de a cere si mai mult.
In road-map sunt mentionate ca prioritati agricultura, dezvoltarea rurala, infrastructura de transport si de mediu, dar potrivit ministrului integrarii nu este mentionata securizarea frontierelor de est ale Romaniei care vor deveni dupa integrare frontierele UE. Pentru securizarea acestora Romania are nevoie de aproximativ 330 de milioane de euro, pentru care se doreste finantare europeana.
Potrivit presedintelui Ion Iliescu care alaturi de premierul Adrian Nastase s-a aflat in capitala daneza, in cea de-a doua zi a summitului, Romania “a obtinut la Copenhaga tot ceea ce putea obtine in conditiile date”

Conditii mai bune pentru dosarul agricol
Negocierile din timpul summitului au fost tensionate pana in ultimul moment. Intalnirea a fost prelungita cu cateva ore iar receptia oferita de Casa regala daneza a fost anulata timpul fiind dedicat in totalitate discutiilor.
Pentru a-i impaca pe nemultumiti, in special Polonia, membrii UE au convenit sa suplimenteze, pana in 2006, banii pentru sustinerea extinderii cu 722 de milioane de euro peste maximum 40 de miliarde de euro cat propusese Comisia Europeana. Numai Poloniei i s-a propus un ajutor suplimentar de aproximativ 1 miliard de euro, suma care este insa cu 300 de milioane mai mica decat a cerut. Datorita complexitatii montajului financiar si a alocarilor bugetare o parte din acesti bani vor veni insa dupa sfarsitul exercitiului bugetar actual care se incheie in 2006.
Candidatii au obtinut insa conditii mult mai bune in spinosul dosar agricol. Comisia propusese ca finantarea directa catre fermierii noilor state, in primul an al integrarii, sa fie la un nivel de 25% din cel primit de fermierii statelor deja membre, urmand ca procentele sa se niveleze in 2013. Aceste conditii nu s-au schimbat dar candidatilor li s-a permis sa poata suplimenta, din bugetele proprii aceste sume pana la un nivel de 55% in 2004, 60% in 2005 si 65% in 2007 comparativ cu cel al membrilor vechi.
Usoare nu au fost nici discutiile despre integrarea Turciei care, beneficind de sprijinul puternic al SUA dorea inceperea negocierilor inainte de aderarea efectiva a primelor 10 state candidate. Tot ceea ce a obtinut a fost promisiunea ca Cei 15 vor examina candidatura acestei tari la sfarsitul lui 2004. Dupa ce, in prima zi a summitului, presa consemnase rabufniri violente ale reprezentantilor guvernului de la Ankara lucrurile s-au mai potolit. Premierul turc, Abdullah Gul, si-a exprimat regretul fata de decizia Celor 15 dar a promis ca “reformele politice vor continua, vom continua procesul de reforme pentru binele poporului nostru. Vrem sa intram in Uniunea European”.

Unde se sfarsesc granitele Europei?
Candidatura Turciei la UE dar si intentiile altor tari de a adera la Uniune l-a determinat pe presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, sa afirme ca trebuie sa fie lansata “o dezbatere reala” asupra frontierelor, dupa incheierea negocierilor de aderare cu primele zece noi state.
“Procesul de extindere nu se va opri aici. Drumul nostru inca nu s-a incheiat”, a spus Prodi amintind ca Romania si Bulgaria vor fi viitorii membri UE, si de asemenea  “vom colabora mai intens cu Turcia” in vederea unei eventuale aderari. “Usa este deschisa prietenilor din Balcani”, a adaugat Prodi, aratand insa ca pentru restul pretendentilor – pe care nu i-a numit dar intre care se numara Moldova, Ucraina, Belarus –  “europenii trebuie sa discute si sa decida ei insisi unde se situeaza frontierele Europei. Nu trebuie sa acceptam ca granitele Uniunii sa fie impuse din exterior”.