Patru miliarde de euro, un obiectiv prea ambițios?

Pariul de atragere în economie a unei sume de aproape 4 miliarde de euro până la finele lui 2012 din fondurile europene este cea mai ambițioasă țintă asumată de un oficial care a reușit să-și păstreze credibilitatea.


Fost comisar european, fost consilier prezidențial, având o imagine publică pe care mulți ar putea-o invidia, Leonard Orban , care și-a subliniat întotdeauna calitatea sa de tehnocrat (un birocrat, până la urmă), urmează să gestioneze Ministerul Afacerilor Europene, un sistem în care birocrația și deficitul de personal sunt cuvintele de ordine.

Misiunea sa este cu atât mai dificilă, cu cât mulți beneficiari nu au mai avut experiență în proiecte europene și abia acum își dau seama ce înseamnă “standardele europene” în materie de birocrație. Alegerea unui bun consultant în depunerea și implementarea proiectelor europene este, de cele mai multe ori, vitală pentru folosirea corectă a fondurilor. Neregulile și un management deficitar al unui proiect european îi poate face pe beneficiari să fie nevoiți să dea înapoi toți banii primiți de la Comisia Europeană până la data de 31 decembrie 2021 inclusiv. Aceasta este ziua în care se poate spune cu adevărat câți bani s-au absorbit în economie din fondurile europene alocate României în exercițiul financiar 2007- 2013, pentru că se încheie pe­rioada de verificare a proiectelor.


Până atunci însă, România mai are de recuperat teren, după ce în aproape patru ani nu a reușit să absoarbă decât 3,7% din banii curați de la UE. Un aport la economie de peste 3% din PIB în 2012 este o țintă prea ambițioasă pentru ministrul afacerilor europene?