Paula Pîrvănescu, Fondatoare Romanian Business Chamber: „Predictibilitatea în atragerea de investiții sau finanțări a fost înlocuită cu adaptabilitate: trebuie să ne remontăm strategic în fața noilor paradigme”

Ce înseamnă că trăim „finalul agoniei”, în privința dezghețării liniilor de finanțare din exercițiul financiar 2021-2027?

Anul 2024 va fi un an al rezultatelor. Majoritatea proiectelor vor fi in perioada de contractare/implementare și antreprenorii vor începe sa simtă beneficiile finanțării proiectelor.

Bugetul fiecărui program de finanțare aferent perioadei d programare 2021-2027 este unul generos. Echipele de profesioniști din cadrul Agențiilor de dezvoltare Regională, AFIR, AIMM sunt proactive și oferă suportul necesar solicitanților și beneficiarilor de finanțări din fonduri europene.

Ghidurile de finanțare au fost mult simplificate, dar grila de punctaj este departe de reala situație a companiilor românești.

Predictibilitatea a fost înlocuită cu adaptabilitatea! Modificarea condițiilor de eligibilitatea ale solicitantului sau ale proiectului cu doar câteva zile înainte de depunerea/înregistrarea proiectului  spre finanțare, nu face nimic altceva decât sa alimenteze agonia în care se afla mediul de afaceri din România.

16 miliarde de euro vor însuma apelurile lansate pana la finele 2023 din cadrul exercițiului financiar 2021-2027.

Cele 8 programele regionale, gestionate prin Agențiile de Dezvoltare, au deschis apeluri pentru aproximativ 35% din alocarea totală a bugetului pe întreaga perioadă de finanțare, iar programele de finanțare centralizate național, au lansat apeluri pentru circa 31% din alocare.

Tot în aceasta perioada, AFIR deschide 10 apeluri de primire a cererilor de finanțare a proiectelor.

Noile măsuri fiscale par să acutizeze decalajele dintre investitorii New Money și cei Old Money. Cum se prefigurează aceștia?

Investitorii de New Money nu se tem „să se murdărească pe mâini”. Cei mai mulți dintre ei au fost crescuți cu un alt tip de etică a muncii, deoarece au luptat împotriva sorții pentru a-și schimba statutul financiar.

Banii vechi nu necesită să te „murdărești pe mâini”. Deoarece majoritatea oamenilor de aici s-au născut în bogăție, ei preiau de obicei imperii de afaceri deja stabilite.

O altă diferență critică între Old Money și New Money este că persoanele New Money tind să cheltuiască mult mai mult decât cele Old Money. Cei din categoria Old Money sunt mai disciplinați și preferă să economisească. În plus, persoanele din categoria New Money sunt mai relaxate și mai apropiate de publicul larg din clasele inferioare percepute ca fiind mai joase decât cele din Old Money.

Cei Old Money par să aibă mai multă putere, deoarece își folosesc averea pentru a influența procesul decizional într-un mod care să le protejeze averea.

În plus, ei sunt percepuți ca fiind mai puțin generoși.

Cu toate acestea, cei din categoria New Money sunt mai puțin meticuloși în gestionarea averii lor, dar sunt mai generoși și mai abordabili.

Recunosc faptul că eu sunt destul de “tradițională” în preferințe. Îmi place mirosul banilor la fel cum îmi place mirosul cărților. Am mii de cărți citite din filă-n filă și doar două online.

Consider că cele mai bune investiții se fac în educație, aur si titluri de stat.

Ce tipuri de finanțări ar fi cele mai potrivite pentru domeniile cheie ale României, în completarea PNRR?

România se afla într-un blocaj de viziuni. Nu are o strategie de dezvoltare turistică sau un plan privind reindustrializarea, revitalizarea fostelor sit-uri industriale.

Sunt foarte multe foste unități de producție, uzine fabrici sau combinate care doar dezafectează zona, nimeni nu face nimic în vederea reindustrializării și revitalizării lor.

Nu cred ca ar fi rău dacă atenția ar fi îndreptată și către:

– industria grea: industria metalurgică și industria de armament

– industria ușoară  industria lemnului, industria textilă.

Haideți să ne uitam la Balanța comercială și să venim cu finanțări în funcție de nevoia reală privind așezarea situației comerciale. Avem un deficit de 2,28 mld euro. În luna iulie a.c. exporturile au însumat 7,65 mld euro, iar importurile au fost de 9,93 mld euro. Soldul balanței comerciale „pozitiv sau negativ” influențează punctajul privind finanțarea proiectelor. Greșeala acestei abordări este că nu sunt tratate diferit companiile din categoria micro, mici și mijlocii în raport cu soldul BC și sunt tratate în funcție de codul CAEN, unde intra și companiile mari sau companiile cu capital străin.

Care sunt industriile din România care suferă de o penurie de investiții?

Industria creativă a luat fața industriei tradiționale în programele de finanțare. România este o țară bogată, cu foarte multe resurse naturale. Este nevoie de explorarea și exploatarea acestora! PIB-ul generat de sectoarele culturale și creative este efectiv mai mare decât cel din industria truismului.

Ajung să cred că reindustrializarea RO este o himeră. Suntem deja in a patra revoluție industrială, iar robotizarea, digitalizarea, automatizarea procesului tehnologic in sine și e-learning-ul generează o transformare radicală în toate economiile și industriile lumii.

Noi, ca să fim competitivi în lume, trebuie sa gândim in perspectiva in care fabricile autonome se afla in prim-plan si să susținem companiile care sunt capabile să dezvolte și să implementeze soluții industriale. România in acest moment, este un șantier in sine. După ce se vor finaliza proiectele de infrastructură rutieră și feroviară, cu siguranța țara noastră va avea locul de onoare la masa negocierilor privind dezvoltarea de noi unități de productie, atât prin relocarea marilor business-uri internaționale cât și finanțarea de noi unități de producții din fonduri europene.

Agricultura, mineritul, exploatarea de resurse naturale sau zona de producție ar putea creste și mai mult și atunci s-ar acoperi consumul intern și cu siguranță surplusul va merge la export.

Luăm parte la anii debirocratizării României, dar care mai este birocrația în procedurile de atragere a fondurilor europene?

Sistemul a fost mult simplificat, de la dosarele cu sute de pagini, semnate și ștampilate pe fiecare pagina  până la încărcarea electronica și validate prin semnătura electronică atât în procesul de depunere cât și în perioada de analiza a Cererilor de finanțare.

Birocrația încă exista în acest sistem al finanțărilor. Se solicita mult prea multe documente solicitantului înainte de finanțarea proiectului. Sunt multe condiții impuse în tot acest proces de solicitare a finanțării, fără ca să știe dacă proiectul va fi finanțat sau nu.

În cadrul anumitor programe de finanțare încă se mai primesc proiecte prin metoda FIFO, ceea ce este de neacceptat pentru companiile solicitante

Durata procesului de analiza încă nu a fost scurtata. ceea ce duce la o întârziere a contractării.

Antreprenoriatul in România nu este liniar. Nu doar că fiecare business are specificul lui, la noi fiecare business are specificul lui, în regiunea lui, prin consumatorii lui si prin managementul propriu.

Prin cele 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, intra în România 46 miliarde de euro. Putini bani pentru susținerea și dezvoltarea industriilor de baza dezvoltate de companiile românești, mulți bani pentru dezvoltarea proiectelor strategice în infrastructura de sănătate, infrastructura rutieră, feroviară, modernizarea infrastructurii de apa și canalizare.

Care este viitorul atragerii de fonduri europene în România? Există tendințe sau schimbări importante pe care le anticipați?

În România trebuie schimbat sistemul. Prea multe solicitări înainte de aprobarea spre finanțare a proiectului. Prea multe condiții impuse după. Primii pași au fost deja făcuți prin validarea legislativă a ADR-urilor (Agențiile de Dezvoltare Regională) de gestionare a apelurile de finanțare ale programului operațional regional.

Mediul de afaceri din România a ieșit din modulul „tradițional”. Majoritatea companiilor au bugete de publicitate online, promovare prin intermediul social media, participa la târguri , expoziții, conferințe internaționale, aloca o atenție deosebita digitalizării proceselor.

Constat o creștere a experimentării cu tehnologii imersive în vederea creșterii calității produselor și serviciilor oferite clienților.

Companiile se adaptează la modul de lucru atât remote cât și hibrid iar planurile pe termen scurt sunt preferate în defavoarea planurilor pe termen lung. Vor sa dezvolte o mentalitate care sa facă fata procesului de creștere în agitație și schimbare.

Simt o sete mare a antreprenorilor români de penetrare a piețelor străine. Ce-i drept, feedback-ul fiind unul pozitiv venit de la consumatorii de produse si servicii ale antreprenorilor romani.

Cum se vede anul 2024 din punct de vedere al finanțărilor?

Cu un buget de până la 807 miliarde EUR în prețuri curente, NextGenerationEU contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediat cauzate de pandemia de COVID-19 și la pregătirea UE pentru viitor.

Bugetul se menține în parametri pentru alocarea a 30 % din bugetul pe termen lung și din instrumentul de redresare NextGenerationEU, în scopul combaterii schimbărilor climatice. Uniunea Europeana  își consolidează rolul de actor global, sprijină statele membre în dezvoltare  prin creștere economica și gestionează o piața unica de cea 450 milioane de clienți.

53,8 miliarde EUR pentru politica agricolă comună (PAC) și 1,1 miliarde EUR pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, pentru fermierii și pescarii din Europa, dar și pentru consolidarea rezilienței sectorului agroalimentar și a sectorului pescuitului și pentru asigurarea anvergurii necesare a măsurilor de gestionare a crizelor;

•     47,9 miliarde EUR pentru dezvoltare regională și coeziune, cu scopul de a promova coeziunea economică, socială și teritorială, precum și infrastructura care sprijină tranziția verde și proiectele prioritare ale Uniunii;

•     15,8 miliarde EUR pentru sprijinirea partenerilor noștri și a intereselor noastre pe scena mondială, din care 11,4 miliarde EUR în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (IVCDCI – Europa globală), 2,1 miliarde EUR pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) și 1,7 miliarde EUR pentru ajutor umanitar (HUMA);

•     13,6 miliarde EUR pentru cercetare și inovare, din care 12,8 miliarde EUR pentru programul emblematic al Uniunii în domeniul cercetării – Orizont Europa. Proiectul de buget include, de asemenea, finanțarea Actului european privind cipurile în cadrul programului Orizont Europa și prin redistribuire de la alte programe;

•     4,6 miliarde EUR pentru investiții strategice europene, din care 2,7 miliarde EUR pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere, 1,3 miliarde EUR pentru programul Europa digitală pentru conturarea viitorului digital al Uniunii și 348 de milioane EUR pentru InvestEU pentru prioritățile-cheie (cercetare și inovare, dubla tranziție verde și digitală, sectorul sănătății și tehnologiile strategice);

•     2,1 miliarde EUR pentru cheltuieli destinate spațiului, în special pentru Programul spațial european, în cadrul căruia vor fi reunite acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic;

•     10,3 miliarde EUR pentru capitalul uman, coeziune socială și valori, din care

3,96 miliarde EUR pentru costurile din ce în ce mai mari de îndatorare din cadrul NGEU (care trebuie ținute sub observare atentă),

3,7 miliarde EUR pentru ErasmusĂ în vederea creării de oportunități de educație și mobilitate pentru cetățeni,

332 de milioane EUR pentru sprijinirea artiștilor și a creatorilor din întreaga Europă

215 milioane EUR pentru promovarea justiției, a drepturilor și a valorilor;

•     2,4 miliarde EUR pentru mediu și politici climatice, din care 745 de milioane EUR pentru programul LIFE în vederea sprijinirii atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea și 1,5 miliarde EUR pentru Fondul pentru o tranziție justă în vederea asigurării faptului că tranziția verde aduce beneficii tuturor;

•     2,2 miliarde EUR pentru protejarea frontierelor noastre, din care 1,1 miliarde EUR pentru Fondul de management integrat al frontierelor și 874 de milioane EUR (contribuția totală a UE) pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex);

•     1,7 miliarde EUR pentru cheltuielile legate de migrație, din care 1,5 miliarde EUR pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil în conformitate cu valorile și prioritățile noastre;

•     1,6 miliarde EUR pentru abordarea provocărilor din domeniul apărării, din care 638 de milioane EUR pentru sprijinirea dezvoltării capabilităților și a cercetării în cadrul Fondului european de apărare (FEA), 241 de milioane EUR pentru sprijinirea mobilității militare, 260 de milioane EUR pentru noul instrument de apărare pe termen scurt (EDIRPA) și 343 de milioane EUR pentru sprijinirea producției de muniție;

•     947 de milioane EUR pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 602 milioane EUR pentru Programul privind piața unică și 200 de milioane EUR pentru activități legate de combaterea fraudei, fiscalitate și vamă;

•     754 de milioane EUR pentru Programul „UE pentru sănătate” în vederea asigurării unui răspuns cuprinzător în materie de sănătate la nevoile cetățenilor, precum și 230 de milioane EUR pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU), astfel încât acesta să poată furniza rapid asistență operațională în caz de criză;

•     726 de milioane EUR pentru securitate, din care 315 milioane EUR pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică;

•     213 milioane EUR pentru conexiuni securizate prin satelit în cadrul noului program al Uniunii privind conectivitatea securizată.