PDA, 27 de milioane de pacienti europeni

Arteriopatia obliteranta cronica a membrelor inferioare (boala arteriala periferica) este caracterizata prin reducerea progresiva a lumenului arterial si scaderea fluxului sangvin spre membre datorata acestei obstructii. Este o consecinta dramatica a aterotrombozei.

Consecintele clinice ale bolii sunt durerile in picioare la mers pe distante din ce in ce mai scurte si, uneori, chiar ischemia membrului inferior, a carei unica solutie este amputatia.

Acestea sunt insa stadiile avansate ale bolii. Cercetarile arata ca dintre cele 27 milioane de pacienti din Europa si America de Nord, marea majoritate (61%) sunt asimptomatici. Este stadiul bolii in care interventia terapeutica are sanse mari de succes.

Problema o reprezenta pana de curand metoda de identificare precoce a acestei afectiuni.

Cercetari recente au aratat ca cea mai eficienta, exacta si practica metoda este identificarea Indicelui brat-gamba. Este un mijloc simplu si ieftin de evaluare a fluxului de sange din membrele inferioare: cu pacientul culcat , se masoara (preferabil cu aparat tip doppler) presiunea arteriala la brat si la gamba (ideal este a se masura presiunea arteriala atat la nivelul arterei pedioase cat si la nivelul tibialei posterioare). Procesul se efectueaza la ambele picioare.

Indicele brat-gamba se calculeaza prin impartirea valorii tensiunii celei mai mari de la nivelul gambei la tensiunea sistolica de la nivelul bratului (de obicei cea mai mare valoare obtinuta din doua masuratori). Diagnosticul de boala arteriala periferica se pune la valori ale indicelui mai mici de 0.9.

De altfel, valoarea indicelui se coreleaza aproape 90% cu severitatea bolii: un studiu arata ca supravietuirea la 5 ani la pacientii cu un indice sub 0.5 este de 60%, iar la cei cu un indice de 0.7-0.8 este de 91%.( Sikkink CJ ; van Asten VN si co. 1997 in Vasc Med ).

Prin identificarea bolii arteriale periferice inca din stadiile incipiente, aceasta metoda pune in evidenta si riscul crescut pentru evenimente cardiovasculare ulterioare : de 4 ori mai mare risc pentru infarct de miocard (CriquiMH si co. N Engl J Med 1992) si de 2-3 ori mai mare risc pentru accident vascular cerebra l- Wilterdink JI, Easton JD Arch.Neurol.1992. (dr.M.C.)