Pentru POSDRU UE nu are bani nici dacă programul nu ar fi blocat

Fondul Social European, din care este alimentat Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), nu mai are bani. POSDRU (3,5 mld. euro fără cofinanțare națională) este oprit de la finanțare din luna august. Dar chiar și dacă nu ar fi fost oprit, la bugetul UE nu ar mai fi fost bani pentru ca el să fie finanțat. Într-o atare situație se ridică o întrebare: este singură România de vină că nu atrage fonduri UE sau situația gravă din Uniune accentuează problemele?

Vasile Pușcaș, fost negociator-șef al României cu Uniunea Europeană, fost ministru al integrării, este critic față de o astfel de ipoteză care își face loc din ce în ce mai mult în spațiul public: “Dimpotrivă – spune el – Comisia Europeană ne-a dat atâtea avertismente și amânări cât altora nu a dat. Piedicile sunt puse de noi la noi acasă. Ce este de făcut? Sunt lucrurile prezentate în avertismentele Comisiei. Să îndrepți pe termen scurt ceea ce poți să faci astfel încât proiectele în derulare să poată să meargă înainte. Problema este cu implementarea. Contractele s-au făcut”.

Comisia Europeană a notificat săptă­mâ­na trecută Guvernului român intrarea în pro­cedură de presuspendare a majorității axelor prioritare ale programelor ope­ra­ționale sectoriale Transporturi (4,5 mld. euro), Creșterea Competitivității Eco­no­mi­ce (2,5 mld. euro) și POR – Programul Ope­rațional Regional (3,5 mld. euro) – 10,5 mld. euro în total.

A anunțat, de asemenea, corecții finan­ciare pentru programele operaționale între 10% și 25% din sumele cheltuite de România (sau angajate), evaluate la 600 mil. euro, în condițiile în care tot ce a luat până acum Bucu­reștiul de la UE pe fondurile structurale și de coeziune înseamnă 1,8 mld. euro (sub 10% din totalul fondurilor). Pentru pro­gramul resurse uma­ne (POSDRU) plățile ar fi urmat să fie reluate la înce­pu­tul lui de­cembrie. Dar Fondul So­cial European nu mai are bani. Fără o rectificare a bugetului UE, Româ­nia nu va primi bani nici dacă pro­gra­mul va fi deblocat.

Ce este de făcut în astfel de condiții? Sunt “presus­pen­da­te” programele Transporturi, Creșterea Competitivității Economice POR – Pro­gra­mul Operațional Regional și POSDRU. Pentru ca lucrurile să nu se blocheze com­plet, bugetul național ar fi trebuit să poate fi­nanța el plățile până ar urma să vină banii de la UE. Sâmbătă Guvernul a aprobat o a do­ua rectificare bugetară, iar una dintre solu­țiile ce trebuia găsite era ca ministerele de linie să identifice surse pentru programele pe care le gestionează. Nu este deloc clar dacă ele au fost identificate.

Veniturile din sumele primite de la UE au fost menținute în ordonanța de rectificare a bugetului la 1,8% din PIB (2,1 mld. euro), aceeași prognoză ca la prima rec­ti­fica­re din august. Explicația Minis­te­rului Finanțelor este mai degrabă tehnică – “nu se poate opera decât pe datele finale”. Dar bani pentru susținerea proiectelor s-au găsit?

“S-au mai găsit pe ici, pe colo”, spune pen­tru ZF ministrul afacerilor europene Leonard Orban care speră ca plățile pe POS Mediu (program oprit de la finanțare în iulie) să fie reluat luna viitoare, în vreme ce axa prioritară 2 a POR (drumurile) să fie deblocată până la finalul acestui an.

Pe acest fundal al lipsei de certitudini luna viitoare vor începe discuțiile pentru exercițiul financiar 2014-2020 care se anunță extrem de tensionate. Sunt mulți specialiști care cred că România a ratat deja planifica­rea bugetară 2007- 2013, iar acum trebuie să se concentreze să nu rateze și viitorul.

“Nu cred că vom lua 40% din fondurile alocate în acest exercițiu financiar (8 mld. euro, față de o alocare totală pe fonduri struc­turale de 19,6 mld. euro – n.n.), cât este acum rata de absorbție a Poloniei”, crede Cosmin Drăgoi, managing partner la com­pa­nia de consultanță financiară M27 România.

Dar UE este un butoi de pulbere. Baza de plecare a discuțiilor pentru exercițiul financiar 2014 – 2020 va fi o reducere cu cel puțin 50 mld. euro a bugetului general al Uniunii.

“Ar fi excepțional dacă s-ar reduce cu doar atât”, spun responsabili de la București. De ce este important acest lucru? Pentru că fondurile care vor fi reduse vor fi din cele destinate coeziunii, adică acele fonduri de care beneficiază (sau ar trebui să beneficieze) România și alte state nou intrate în UE.

Britanicii amenință cu blocarea discuțiilor, dacă bugetul UE nu va fi redus, iar lor li s-au alăturat, vociferând, danezii, dar nici olandezii sau finlandezii nu vor sta degeaba. Parlamentul European susține poziția Comisiei Europene, care a înaintat un buget prevăzut la peste 1.000 mld. euro pentru 2014 – 2020. O reducere a acestuia cu 100 mld. euro va lovi în țările care au și cea mai mare nevoie de astfel de fonduri, dar se va ridica și problema: dacă nu absorbiți, de ce mai cereți bani?

Vina României pentru că nu absoarbe banii nu este puțin semnificativă, spune Vasile Pușcaș: “Contractele sunt făcute. Nu înțeleg de ce organismele intermediare, de ce agențiile de managament nu urmăresc implementarea lor. Acesta este job-ul lor”.

Comisia Europeană cere în scrisorile pe care le-a adresat Guvernului săptămâna trecută când a anunțat presuspendarea a trei programe operaționale, modificări de legislație pe achizițiile publice și pe zona de audit și pe zona de conflict de interese.

“O listă lungă de acțiuni”, admite Leonard Orban.

Potrivit acestuia, problema identificării și sancționării conflictului de interese în achizițiile publice este cea mai complicată dintre cele solicitate de Comisie.

“Vor fi modificări cu caracter instituțional – în special chestiunea conflictului de interese, prevenirea, identificarea și sancționarea conflictului de interes pe zona în special a achizițiilor publice”, spune ministrul de resort.

Orban arată că administrația de la București a solicitat și sprijinul Băncii Mondiale pentru a prezenta anumite soluții.

UE cere verificări la sânge în special pe proiectele derulate în axele prioritare ale POR și POS Creștere a Competitivității Economice.

“Implementare și control. Problema fondurilor UE este acum o chestiune de management”, întărește Pușcaș.