Pentru prima oară la București după primirea Premiului Nobel

Multașteptata vizită la București a scriitoarei Herta Müller, câștigătoarea Premiului Nobel pentru literatură în anul 2009, va deveni realitate în intervalul 27-28 septembrie. Luni, 27, ora 18.30, la Ateneul Român, scriitoarea va intra în dialog cu Gabriel Liiceanu și va susține o lectură publică, iar marți, 28, ora 17.00, la Librăria Humanitas Krețulescu, va participa la lansarea seriei de autor “Herta Müller” și va oferi autografe.

În seria de autor care îi poartă numele, urmează să fie lansate volumele “Călătorie într-un picior” și “Leagănul respirației”.

Publicat în 1989, “Călătorie într-un picior” este primul roman scris de Herta Müller după ce a părăsit România.
Irene, protagonista de 35 de ani a acestui roman, îl cunoaște la mare pe Franz, un tânăr turist german, pe care îl găsește beat într-o cârciumă și îl ajută să ajungă la hotel. Așteptându-și actele pentru emigrare, Irene stabilește împreună cu Franz să se revadă amândoi în Germania, după ce ea va fi părăsit “cealaltă țară”. La aeroport nu-l va întâlni însă pe Franz, ci pe un prieten al acestuia, Stefan. După mutarea în Berlinul de Vest, prin Stefan îl cunoaște pe Thomas, un șomer homosexual cu care reușește să comunice. Serpentinele amoroase, anxietatea generată de confruntarea cu birocrația hărțuitoare pentru imigranți, analiza lucidă a vieții de pe străzile metropolei și dorul de țara de origine atent ținut sub control sunt descrise într-o proză concisă, minimalistă, dar cu “o comoară de imagini de neuitat” (“Publishers Weekly”). “O carte superbă. Conștiința cea mai intimă a Irenei – în care politicul a devenit cu totul personal – este magnific redată în aceste pagini” (“The New York Times Book Review”).
“Leagănul respirației” focalizează asupra României anului 1945: al Doilea Război Mondial tocmai a luat sfârșit, iar minoritatea germană este livrată aparatului de represiune sovietic. Adolescentul Leo Auberg cade victimă, alături de zecile de mii de conaționali, deportărilor în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. În recluziune, întregul univers se restrânge la gesturile și obiectele simple, la foamea de zi cu zi, la prieteniile pe muchie de cuțit. A-ți păstra umanitatea în astfel de condiții înseamnă a te investi sufletește în relația cu obiectele banale. O lopată de încărcat cărbuni poate deveni hrană pentru suflet și minte. La fel, leagănul respirației, reglând cadența corectă a unei existențe greu de imaginat – mărturie de o intensitate cutremurătoare a unei drame istorice mult timp ignorate. După lungi discuții cu poetul Oskar Pastior (1927-2006) și cu alți supraviețuitori ai lagărelor sovietice, Herta Müller a adunat materia epică pe care a contopit-o în acest mare roman apărut la Carl Hanser Verlag în vara lui 2009, cu doar câteva luni înainte de a i se acorda Premiul Nobel. “Leagănul respirației” este publicat în 45 de țări.

Viața, cărțile, premiile
Originară din România, Herta Müller s-a născut la 17 august 1953 în satul Nițchidorf. După absolvirea studiilor de filologie germană și română, lucrează pentru scurt timp ca traducătoare într-o fabrică din Timișoara, de unde este concediată din cauza refuzului de a colabora cu Securitatea. În 1982 debutează cu volumul de povestiri “Niederungen” (“Ținuturile joase”), masiv cenzurat, a cărui versiune originală avea să apară în Germania în 1984. Amenințarea din partea Securității continuă, obligând-o pe Herta Müller să emigreze în RFG în 1987. Publică romane: “Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt” (“Omul e un mare fazan pe lume”, 1986), “Reisende auf einem Bein” (“Călătorie într-un picior”, 1989), “Încă de pe atunci vulpea era vânătorul” (“Der Fuchs war damals schon der Jäger”, 1992; Humanitas Fiction, 2009), “Animalul inimii” (“Herztier”, 1994), “Leagănul respirației” (“Atemschaukel”, 2009; Humanitas Fiction, 2010), volume de eseuri, între care “Hunger und Seide” (“Foame și mătase”, 1995), “Der König verneigt sich und tötet” (“Regele se înclină și ucide”, 2003), volume de povestiri, precum și volume de poezie. Este laureată a numeroase premii importante, printre care Premiul Kleist (1994), Premiul european pentru literatură Aristeion (1995), Premiul IMPAC Dublin (1998), Premiul pentru literatură al Fundației Konrad Adenauer (2005). Academia Suedeză îi atribuie în 2009 Premiul Nobel pentru literatură.

Fotografia Hertei Muller este realizată de Annette Pohnert, Carl Hanser Verlag