Peste 1.000 de clienți țin la ING averi medii de 400.000 €

ING Bank are în prezent peste 1.000 de clienți de private banking care au în medie active financiare de aproximativ 400.000 de euro, afirmă Maria Cristina Matei, director general adjunct responsabil cu divizia de retail.
Rezultă un total al activelor în administrare de peste 400 de milioane de euro. Olandezii de la ING au fost primii care au adus pe piața locală servicii de private banking pentru clienții cu averi mari, în 2001. Matei spune că peste 90% din clientelă provine din București, aceasta fiind de altfel principala piață vizată de private bankers.
“Există însă o tendință de creștere a ponderii clienților din țară, inclusiv ca urmare a focusării activității noastre din ultimul an pe această zonă.” ING are o echipă de 8 bancheri implicați direct în vânzarea produselor destinate clienților de top.

Piața serviciilor de private banking este foarte puțin transparentă, băncile care au cote de piață relevante pe acest segment ferindu-se să divulge infor­mații. De asemenea, diferă de la o bancă la alta pragul minim de active lichide începând de la care un client este încadrat în clasa de top.
În general, “ade­vă­ra­­tul” segment de private banking începe după standardele locale de la 100.000 de euro, însă pe piețele din Vest este situat chiar mai sus.

În primăvară, italienii de la UniCredit au ridicat acest prag la 200.000 de euro, raportând un portofoliu de circa 800 de clienți care se încadrează în acest barem. Potrivit celor mai recente date publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor, în evidențele băncilor figurează peste 12.000 de români cu depozite de peste 100.000 de euro echivalent.
Maria Cristina Matei, care supervizează și zona de private banking la ING, spune că oferta de produse a băncii încă nu este completă, urmând a fi adăugate și altele.
Ea remarcă o înclinație a acestui tip de clienți spre diversificarea tipurilor de plasamente. “Nu cred că este vorba despre o atitudine temporară sau de un efect al crizei, ci despre o evoluție naturală spre sofisticarea modalităților de plasare a banilor.”

“Bancherul personal”, adică cel care ține constant legătura cu clientul de private banking și îl consiliază, este unul dintre pilonii serviciilor de acest tip.
Relația bancher-client poate deveni atât de solidă încât unii clienți să accepte să își mute conturile la o altă bancă odată cu bancherul lor personal. Ast­fel, atunci când o bancă țintește o poziție mai solidă pe acest segment, încearcă să recruteze un șef de departament, decât client cu client.
De aceea, băncile sunt foarte atente cu fidelizarea acestei categorii de angajați.

În contextul crizei, segmentul clienților bogați a intrat și mai mult în vizorul bancherilor. De pildă, la începutul verii trecute americanii de la Citibank au lansat o ofertă de private banking celor cu active lichide de la 100.000 de dolari în sus. Citi are în vedere studii care estimează la circa 150.000 numărul românilor care au averi de peste 100.000 de euro. Din aceștia, Citi ar vrea să atragă câteva mii în doi ani.
În același timp, austriecii de la Raiffeisen și Erste-BCR au început să se uite mai mult spre segmente intermediare de clienți precum cei cu active de peste 10.000, respectiv peste 40.000 de euro și care s-ar încadra mai degrabă în categoria “affluent” după standardele internaționale de segmentare a clientelei.
Cele două bănci le oferă clienților respectivi servicii asigurate de bancheri personali care pot furniza mai multă informație și consiliere pentru plasarea banilor sau accesarea de finanțări.