Peste 700.000 de români au strâns restanțe la bănci de 7 miliarde de lei

Restanțele populației la credite au sărit în septembrie și de pragul de 7 mld. lei (1,6 mld. euro), acumulând o creștere de 42% pe ultimul an. Comparativ cu septembrie 2009, volumul restanțelor s-a triplat.

Numărul datornicilor care nu mai plătesc oscilează de la o lună la alta, dar rămâne la peste 700.000, rezultând o restanță medie de 10.000 de lei.

Dinamica restanțelor exprimate în lei este influențată vizibil de deprecierea leului în con­dițiile în care peste 60% din creditele de retail sunt în euro. Astfel restanțele exprimate în lei la credite în euro s-au majorat cu 37% în ultimul an și sunt de 3,6 ori mai mari decât în 2009.

Ponderea restanțelor la credite în euro a urcat la 38% din total, față de 35% în septembrie 2010, apropiindu-se de cota restanțelor la împrumuturi în lei, care se ridică la 43%. A treia felie semnificativă revine creditelor în franci elvețieni, sumele neachitate la timp înregistrând o dublare pe acest segment în ultimul an.

Volumul restanțelor cu întârzieri între 30 și 60 de zile, adică cele pentru care bancherii au cele mai mari șanse de reglare a comportamentului de plată, a scăzut cu circa 13% în ultimul an. În același timp însă a sărit cu 34% totalul sumelor la care s-au acumulat peste 90 de zile de neplată, depășind pragul de 5 mld. lei (1,16 mld. euro). Acestea sunt provizionate automat și în multe cazuri bancherii pot “să le pună cruce” pentru că nici garanțiile nu mai acoperă debitele rău-platnicilor. Alte credite însumând 1,7 mld. lei sunt raportate către BNR ca fiind în proces de colectare, suma fiind mai mare cu 75% față de acum un an.

Potrivit BNR, datele menționate provin de la 36 de bănci și 18 instituții financiare nebancare, imaginea fiind relevantă pentru situația unui sistem financiar afectat puternic de prelungirea recesiunii și de revenirea foarte lentă a veniturilor populației.

În plus, tendința de depreciere a leului din ultimele două luni pune presiune suplimentară pe clienții persoane fizice cu venituri în lei. Băncile au ajuns deja să vândă euro la casele de schimb cu peste 4,4 lei.

La prima vedere, BNR nu mai este la fel de preocupată ca alte dăți de acest aspect al protejării portofoliilor băncilor.

“Realitatea este că la cursul de schimb începem să ne uităm mai puțin pentru că nu avem încotro”, a spus ieri guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Așa că băncilor nu le rămâne decât să monitorizeze și mai atent plata ratelor și să strângă provizioane. La sfârșitul lunii septembrie aceste buffere de acoperire a pierderilor din credite trecuseră de 30 de miliarde de lei (aproape 7 miliarde de euro), nivel mai mare cu aproximativ o treime față de acum un an.

Pe de altă parte, volumul total al creditelor clasificate deja de bănci ca pierdere a trecut tot în septembrie de 40 mld. lei (9,3 mld. euro).