Peste două miliarde de euro s-au risipit printre degetele statului pentru lucrările de construcții din 2009 și 2010

Acesta este unul dintre puținele studii care analizează modul în care sunt gestionați și cheltuiți banii pentru achiziții publice.

Informațiile sunt cu atât mai importante cu cât se cunoaște că, cel puțin în domeniul construcțiilor, unele proiecte ajung să coste mult mai mult decât în momentul atribuirii contractului, fără motive întemeiate însă.

Un exemplu în acest sens este autostrada Moara Vlăsiei-Ploiești, construită de firmele Spedition UMB, Tehnostrade (ambele companii controlate de Dorinel Umbrărescu), Euro Construct Trading ’98 (Dan Beșciu și Sorin Vulpescu) și PA&CO International (Costel Cășuneanu).

Constructorii au renunțat anul trecut la suplimentarea contractului de construcție cu 47%, adică echivalentul a peste 110 mil. euro, după ce fostul ministru al transpor turilor Anca Boagiu i-a amenințat cu rezilierea contractului. Acest exemplu a de monstrat că o lucrare de construcție se poate realiza cu bani mai puțini, dacă statul ia măsuri.

Totalul achizițiilor prin SEAP realizate în perioada 2009-2010 s-a ridicat la peste 19 miliarde de euro în cei doi ani, iar din acești bani circa 23%, echivalentul a peste 4 miliarde de euro, ar fi putut fi economisiți, dacă autoritățile contractante ar fi cercetat mai îndeaproape prețurile de achiziție pentru anumite bunuri și servicii.

Cu alte cuvinte, peste 4 miliarde de euro au fost risipiți, în doi ani, doar prin contractele atribuite prin SEAP, în contextul în care există o serie de alte contracte care sunt atribuite prin licitație directă sau există contracte adiționale, spre exemplu.

“Cheltuim peste 10 miliarde de euro anual pe contracte de achiziție publică atribuite prin intermediul SEAP, însă aceasta nu reprezintă decât a treia parte din suma estimată a fi contractată anual de autoritățile publice centrale și locale pentru achiziții de bunuri, servicii sau lucrări prin alte mijloace decât cele electronice autentice”, se arată în studiul “Transparența, eficacitatea și credibilitatea procesului de achiziții publice – analiză la nivelul anilor 2009 și 2010”, realizat de Institutul pentru Politici Publice, o organizație neguvernamentală care se ocupă de analiza eficienței în administrație.

Cea mai mare parte a banilor statului pe cheltuieli de bunuri și servicii sau de investiții au mers în cei doi ani în cheltuieli pentru construcții, instalații sau infrastructură, arată topul celor mai mari cincizeci de categorii pentru care s-au atribuit contracte pe SEAP.

Top 50 de domenii pentru care s-au atribuit contracte prin SEAP în perioada 2009-2010

Astfel, pentru “lucrări de construcții complete sau parțiale sau lucrări publice” au fost semnate contracte în valoare de 7,7 mld. euro. În top urmează la achiziții produsele farma, cu atribuiri de 720 mil. euro, serviciile bancare, cu 720 mil. euro, lu crările de instalații pentru clădiri, cu 703 mil. euro, iar pe locul cinci lucrările de finisare a construcțiilor, cu atribuiri de 570 mil. euro.

“Aceasta este practic cea mai mare piață din România. La o cifră de afaceri globală a firmelor din România de circa 200-220 de miliarde de euro, rezultă că statul asigură anual 10% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România. Concluzia noastră principală este că un sfert din cele 20 miliarde de euro ar putea fi economisiți dacă achizițiile ar respecta standarde de cost, de prețuri care se practică pe piața liberă. Numai un exemplu simplu dacă luăm, un top de hârtie A3 care se cumpără de la supermarket cu 6-7 lei, îl veți găsi la prețuri cu 50% mai mari sau chiar duble în atribuiri pe SEAP. Și nu mai punem la socoteală faptul că este vorba de achiziții cu camionul, care ar trebui să atragă discounturi mari”, a explicat Adrian Moraru, director adjunct în cadrul IPP.

În ceea ce privește lucrările de construcții, peste 2 miliarde de euro puteau fi economisite de stat în perioada 2009-2010 pentru achizițiile publice făcute prin SEAP pentru lucrări de construcție, arată calculele ZF pe baza informațiilor studiului.

Calculul ZF ia în considerare atât achizițiile pentru lucrări de construcție, cât și pe cele pentru lucrări conexe acestui sector – lucrări de instalații, de finisare, de inginerie etc.

“Această risipă este peste tot, pentru că la noi așa se fură banul public. Ne interesează nu numai alocarea sectorială a achizițiilor, ci și anumite cost overrun-uri, adică practic cu cât plătim mai mult decât ar trebui pentru achizițiile publice. Aici se pare că avem depășiri extraordinare. Risipa o putem judeca drept o defectuoasă definire a priorităților, dar dincolo de aceasta, costurile excesive sunt prea mari”, spune Daniel Dăianu, analist economic.

Cei mai mulți bani pentru achiziții prin SEAP în perioada 2009-2010 au mers către sectorul construcțiilor, unde într-adevăr sunt necesare investiții considerabile, în special în infrastructură, dar întrebarea care se pune este dacă realmente proiectele atribuite în anii 2009 și 2010 nu puteau fi realizate cu costuri mult mai mici, mai ales având în vedere că acum există și standarde de cost pentru toate tipurile de șosele. Deși standardele de cost arată că o autostradă trebuie construită cu cel mult 6,1 milioane de euro pe kilometru (în zona de munte, unde se presupune că lucrările de construire au cel mai înalt grad de dificultate), au existat cazuri în care acest preț a depășit 10 milioane de euro în zona de câmpie: spre exemplu, autostrada București-Moara Vlăsiei, care ar urma să fie finalizată anul acesta, se construiește cu circa 12,6 milioane de euro.

“Nu cred că problema trebuie abordată neapărat sectorial, ci mai degrabă trebuie să ne uităm asupra modului în care s-au făcut achizițiile publice, a corectitudinii. De asemenea, introducerea standardelor de cost, indiferent de domeniu, este extrem de importantă.

Economiile în cheltuirea banilor publici nu se fac neapărat dintr-un sector, ci prin procedurile aplicate pentru achizițiile publice”, spune analistul economic Liviu Voinea.

Pentru transparentizarea sistemului electronic de achiziții publice, Dan Bărbulescu de la compania ActiveSoft a propus la o întâlnire recentă privind creșterea transparenței în sectorul achizițiilor publice ca bazele de date ale statului să poată fi indexate de motorul de căutare Google. “Dacă vor transparență, să lase bazele de date să fie indexate de Google.

Momentan acestea nu pot fi indexate din cauza existenței codului Captcha”, a spus Dan Bărbulescu.

Ziarul Financiar a realizat o serie de analize privind modul de cheltuire a banilor publici, una dintre cele mai recente arătând că deși guvernul anunță triumfalist în fiecare lună că investițiile publice se ridică la miliarde de euro, iar banii sunt într-adevăr, la final de an, cheltuiți, rezultatele nu se văd.

Spre exemplu, deși în 2009, 2010, 2011 s-au alocat și cheltuit în total pentru bazine de înot 31 mil. euro, numai unu poate fi în acest moment folosit. Ministerul Turismului și Dezvoltării Regionale a cheltuit 133,6 mil. lei (31 mil. euro) în 2009-2011 pentru dezvoltarea de bazine de înot în țară, două sunt gata, însă în doar unu singur se poate înota în prezent, deși în toți acești trei ani plățile s-au făcut.

Revenind la constructori, problemele privind modul în care se atribuie contracte acestora au fost sesizate și de Consiliul Concurenței. Unsprezece companii de construcții, printre care Tehnologica Radion, controlată de Theodor Berna, Euro Construct Trading 98 (Dan Beșciu și Sorin Vulpescu), Straco Grup (Alexandru și Traian Horpos), Delta ACM 93 (Florea Diaconu) sau Strabag (Austria), sunt investigate de Consiliului Concurenței privind o posibilă înțelegere de a participa cu oferte trucate la licitațiile de întreținere și admi nistrare a străzilor din Capitală. Cele 11 companii afla te în vizorul Consiliului Concurenței au câștigat contracte de asfaltare și plombare a gropilor și bordurilor în valoare de circa 347 mil. euro pentru perioada 2011-2014. Contractele au fost încheiate în luna aprilie a anului trecut prin licitație restrânsă accelerată pentru prețul cel mai scăzut. Ele vizau străzi importante din Capitală, precum Calea Victoriei, Bulevardul Magheru, Calea Dorobanților, Bulevardul Timișoara sau Barbu Văcărescu.

O altă abordare a eficienței cheltuielilor banilor statului este din punct de vedere al plăților efectuate, care sunt aferente unor contracte atribuite anterior prin SEAP sau în afara acestuia, și al rezultatelor obținute. Astfel, conform datelor primite de Ziarul Financiar de la Transporturi, 400 de milioane de euro din cei 1,6 mld. euro plătiți de CNADNR anul trecut au fost numai pentru reabilitări/mo dernizări de drumuri și 46 de kilometri de autostradă.