Petrecerea s-a terminat: marjele trebuie injumatatite!

Romanii nu mai sunt incurajati de banci sa economiseasca. Dobanzile la depozitele bancare au ajuns la un pas de a aluneca sub nivelul inflatiei, la termenele scurte fiind deja real negative.
Mai mult, tendinta de crestere a creditului de consum si pentru cumpararea de locuinte nu mai lasa bani de pus deoparte in banci, din cauza ca totul se duce pe rambursarea imprumuturilor, atat timp cat veniturile nu cresc pe masura.
In opinia guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, diferenta intre dobanzile active si cele pasive ar trebui sa ajunga la un optim de 5-7 puncte procentuale. In prezent media este de zece, iar varfurile ajung si la 15. Isarescu nu doreste insa sa avanseze un termen in care s-ar realiza reducerea. Cum dobanzile la depozite nu mai pot scadea, ramane de redus dobanzile la credite, care sa aduca mai multi bani in economie. Reducerea ecartului la dobanzi va diminua profiturile bancilor. Isarescu le sugereaza insa acestora sa se uite la activele imobilizate, care reduc profitabilitatea, dar si la cheltuieli.
BNR este hotarata sa blocheze cu orice pret eventuale noi reduceri de dobanzi la depozite, intentionand sa-si imbunatateasca modalitatile de interventie pe piata. Un instrument nou ar fi certificatele de depozit, pe termene mai lungi – solutie discutata de doi ani. Acestea ar putea ajuta banca centrala sa absoarba mai usor excesul de lichiditate din piata.
Riscul ca dobanzile mici oferite de banci sa descurajeze economisirea, face Banca Nationala sa avertizeze: bancile care vor forta in continuare scaderi de dobanzi isi vor crea singure probleme.
“Din acest moment, orice alta reducere a dobanzilor la depozite devine periculoasa. Nu putem merge la infinit pe marginea dintre dobanzi real pozitive si real negative, pentru ca Romania nu isi poate permite sa descurajeze economisirea, aceasta fiind o sursa principala pentru investitii”, a declarat ieri Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale.
Inflatia anualizata era la sfarsitul lunii martie de 17,1%, in timp ce dobanda medie este de 12% la depozitele pe o luna, respectiv de 15% pe un an. Cu exceptia celor pe termene scurte, dobanzile raman usor real pozitive in perspectiva continuarii scaderii inflatiei.
Economisirile sunt inca pe un trend de crestere, insa nivelul este foarte redus (cca 17% din PIB in 2002). “Creditul creste deja mai rapid decat economisirea”, afirma guvernatorul.
BNR se teme ca, in perspectiva, scaderea “mult prea rapida si nesustenabila” a dobanzilor la depozite, ar putea indeparta banii populatiei si ai agentilor economici de banci. Acestea mizeaza insa pe numarul foarte restrans al alternativelor la depozitele bancare. “Daca aveam o bursa de valori adevarata, o piata a capitalului care sa nu fi fost distrusa moral de scandaluri, bancile nu coborau atat dobanzile”, spune Isarescu.
Guvernatorul atentioneaza asupra riscului descurajarii inclinatiei spre economisire, aratand ca “rupturile sunt foarte rapide si extrem de greu de refacut”.
El afirma ca la dobanzile la credite este camp deschis pentru noi reduceri, in continuarea celor operate anul trecut. Numai ca bancile au cheltuieli mari, care le fac sa amane cat mai mult reducerea ecartului intre dobanzile la credite si cele la depozite. Isarescu spune ca unele banci au retea exagerat de mare sau sunt “suprapopulate” cu salariati.
Pentru a apara scaderea inflatiei prin extragerea excesului de bani, BNR a oprit reducerea dobanzii de sterilizare (la depozitele pe o luna) ceva mai sus de 18%. Problema este ca nici la aceasta dobanda BNR nu mai atrage bani din piata pe masura ofertei. Chit ca acest nivel de dobanda lasa descoperite titlurile de stat pe doi si trei ani, in conditiile in care acestea aduc pierdere in primul an si nici nu exista increderea ca inflatia chiar va scadea asa cum se prognozeaza, pentru a aduce castig in al doilea-al treilea an.
“Ministerul finantelor isi face politica sa, dar pozitia BNR a fost de temperare a scaderii dobanzilor”, afirma Isarescu.
O buna parte din lichiditatea din piata este generata de cresterea rezervei valutare. Dar rezulta si din reducerea rezervei minime obligatorii la 18% la lei. Astfel, efortul de sterilizare al BNR a ajuns la trei miliarde de dolari. Desi costurile sunt in crestere, Isarescu spune ca banca centrala nu va renunta la sterilizare “de dragul de a evita pierderi in bilant”, pentru ca socotelile sale arata exces de lichiditate in piata, chiar daca bancile nu o simt ca atare.
Asa s-a ajuns insa ca piata monetara sa fie dominata de sterilizari, operatiunile interbancare avand un rol marginal. BNR ar vrea ca aceasta piata sa fie mai sofisticata, fiind in discutie un regulament al derivativelor, prin care bancile sa poata dezvolta instrumente mai complicate.