Philippa Gregory în drum spre Valahia/ de Elisabeta Lăsconi

Philippa Gregory își uimește cititorii prin turnura nouă a romanelor ce se desprind de istoria engleză, cu eroi care se aventurează pe continent și pornesc dinspre Vest, adică din Franța, spre Est, la marginea creștinătății. Așa că imaginează un tânăr – Luca Vero, și o tânără – Isolda, care au aceeași vârstă, 17 ani, și se trezesc aruncați în aventuri palpitante.

Luca Vero și-a pierdut părinții și a crescut la mănăstire, aureolat de o bănuială că ar fi un tânăr ieșit din comun: copil al zânelor dăruit unei perechi care trecuse de anii tinereții. Și se dovedește isteț, atât de isteț încât ajunge să fie acuzat de erezie când calculează câte piroane din mănăstiri sunt păstrate ca fiind cele folosite la Răstignire. Așa că ajunge sub ocrotirea unui Stăpân puternic, care conduce un ordin misterios și trimite inchizitori să cerceteze semnele ce anunță sfârșitul lumii.

Acțiunea se petrece în anul căderii Constantinopolului, și spaima de păgâni și diavoli, de vârcolaci și de magie îi înspăimântă pe țărani și pe oamenii bisericii. Luca Vero primește misiunea să facă o anchetă într-o mănăstire unde începuseră să se petreacă fapte ciudate – maicile umblă în somn, au viziuni, totul de când a venit o nouă abatesă: Isolda, fiica unui nobil cruciat, stins din viață, pe care fratele ei o trimite la mănăstire ca să-i ia moștenirea.

Destinele celor doi se împletesc. Isolda are lângă ea pe o tânără maură, Ishraq, adusă din Țara Sfântă de tatăl ei, nobilul cruciat, care a insistat ca maura să primească educația ce i se cuvenea în lumea ei, așa că face studii în Spania, capătă cunoștințe de medicină, știe să depisteze semnele otrăvirii și se încumetă să facă o autopsie. Iar Luca Vero este însoțit de secretarul Peter și de tovarășul său din copilărie – Freize, ajutor de bucătar, ocrotitorul lui de mic, și care impresionează prin înțelegere și grijă față de animale, prin istețime și bun simț.

Ca inchizitor, Luca Vero izbutește să descopere misterele mănăstirii, le scoate pe Isolda și pe Ishraq de sub acuzațiile grave de vrăjitorie, le salvează viața când ele se aventurează pe drumuri unde mișunau tâlharii. Și cu toții se văd prinși în alte peripeții: niște săteni le cer ajutor să ducă vârcolacul prins într-o plasă în sat, să vadă cum se va transforma în lup când este lună plină și să-l ucidă cu o săgeată de argint.

Și toți (Luca Vero și Freize, Ishraq și Isolda, episcopul venit și el să ia parte la pedepsirea fiarei) se văd confruntați cu o forță mai puternică decât frica și răul, forța iubirii, doar ea reușește să îmblânzească fiara și să-i redea natura umană, să domine oamenii speriați de lucruri necunoscute. Ishraq și Freize caută fiecare în felul său să dezlege misterul fiarei care știe vorbi, dar nu seamănă cu vreun animal, câine sau maimuță.

„Copilul zânelor” este un roman palpitant, are toate ingredientele pentru a cuceri cititorii tineri – de altfel, inițiază seria nouă „Junior” din Biblioteca Polirom. O alegere fericită și inspirată, mai ales pentru că deschide o poartă spre tradiția culturală autohtonă. Isolda cea prigonită de fratele ei știe că poate cere ajutor de la un singur om, prieten de încredere al tatălui ei alături de care a luptat în cruciadă: fiul contelui Vladislav, care trăiește departe, dincolo de Bosnia, la marginea creștinătății, adică în Valahia…

Pasionații de istorie știu că tatăl lui Vlad Țepeș a fost primit în Ordinul Dragonului după un turnir la Nürnberg, că a bătut monedă cu o stemă cu vultur pe o față, cu dragonul pe alta. Ordinul Dragonului a fost întemeiat de Sigismund, împăratul Imperiului Romano-German, ca scut de apărare a creștinătății împotriva turcilor, și la început au fost primiți doar trei nobili străini. A devenit Philippa Gregory brusc interesată de Valahia după ce declarația Prințului Charles despre înrudirea cu Vlad Țepeș a iscat atâtea valuri? Caută o potecuță care să o ducă spre lumea românească încă plină de mistere? În 2013 se anunță al doilea volum al ciclului „Ordinul Întunericului”…      

Philippa Gregory, Copilul zânelor, traducere din limba engleză de Luminița Gavrilă, Editura Polirom, 2013, 256 pag.