Piața de e-commerce are un potențial mare de dezvoltare pe zona de servicii și nu de bunuri

Piața de e-commerce din România nu a înregistrat în acest an ritmul de creștere pe care îl sperau cei mai importanți jucători din industrie, însă avansul în business-ul acestoraa fost de două cifre la nouă luni .

Antonio Eram, fondatorul și CEO-ul Netopia mobilPay, unul dintre cei mai importanți procesatori de plăți online cu carduri bancare, spune că din punctul de vedere al valorilor piața este în creștere, însă problemele sunt pe partea de logistică.

“Nu avem creștere de cinci cifre, pentru că nu mai este cazul. Ce vedem este o abordare mai analitică a e-commerce. Dacă la sfârșitul anului trecut discutam despre zeci de site-uri deschise, acum lumea constată probleme pe logistică”, spune Eram.

De asemenea, Cristi Herghelegiu, CEO PayU, spune că la nouă luni valoarea afacerii pe care o conduce a crescut suficient de mult pentru a fi considerată un trend continuu.

Piața de e-commerce din România s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani atât ca valoare, cât și ca număr de jucători. Herghelegiu susține că în piață a început să se observe un proces de consolidare, în care site-urile mari se dezvoltă, iar cele mici dispar.

Comerțul electronic este una dintre cele mai dinamice nișe ale IT-ului, susțin jucătorii din această industrie, care văd un potențial de dezvoltare pe zona achiziționării online de servicii.

“Plata online de facturi are un potențial enorm pentru că se adresează masei populației, dar nu este promovată”, crede Gabriel Ghiță, business develop­ment manager CEE, MasterCard Europe. Potrivit informațiilor oferite de acesta, românii cheltuie pe carduri, în e-commerce , în jur de 600-700 milioane euro pe an. Ritmul de creștere în volum e la 20-30% pe an, iar într-un an, maxim doi, vom depăși un miliard de euro.

Totuși, deși online-ul s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, Cătălin Crețu, director general al VISA România, spune că peste 50-60% dintre români nu au efectuat niciodată o plată cu cardul, iar 80-85% nu au făcut o plată online.

Adrian Cioroianu, business development manager Intel Corporation, spune că vânzările de ultrabook sunt cele la care se așteptau, dar România este o țară foarte sensibilă din punct de vedere al prețului. Un ultrabook costă aproximativ 3.000-3.500 lei, spune el.

Vânzările de ultrabook-uri se numără în “câteva mii de unități” pe trimestru, pentru că segmentul de preț pe care se tranzacționează este în continuare destul de ridicat. Totuși, Cioroianu afirmă că prețurile pri­melor modele lansate au înregistrat o scădere, ajungând și la 2.500 lei.

Piața locală de calculatoare va stagna în acest an ca nivel de unități vândute, la circa 700.000 de com­pu­tere, estimează Aurel Nețin, country manager Lenovo România, Bulgaria și Moldova. El spune că românii achiziționează în continuare calculatoare foarte ieftine, cu prețuri care variază între 1.300 și 2.000 lei.

“Din trimestrul doi al anului trecut am crescut constant, ceea ce ne-a permis să depășim 10% cotă de piață în România și în Bulgaria”, spune Nețin, care adaugă faptul că Lenovo stă foarte bine pe partea de retail mare pentru că au semnat un contract cu Altex și urmează să implementeze 15 Lenovo corners în magazinele Altex.

Sorin Manea, telecom division manager România & Bulgaria, Samsung Electronics, crede că piața de telefoane mobile va stagna sau va înregistra o ușoară scădere în termeni de volum comparativ cu anii anteriori. “Discuția se schimbă însă la nivel valoric. Ponderea smartphone-urilor în piața totală este în creștere constantă. E cunoscut faptul că valoarea smartphone-urilor e mai mare și atunci valoric lucrurile stau altfel”, declară Manea.

În ceea ce privește valoarea pieței de software, Eugen Schwab Chesaru, managing partner Eastern Europe al companiei Pierre Audoin Consultants, este de părere că ar putea scădea în acest an la 700 milioane euro, pentru că această industrie a pierdut foarte mult din calitate și interes.

Alin Niscov, director de vânzări la Allview, conchide spunând că firmele românești care vând tablete PC sub brand propriu dețin aproape 40% din piața de profil, în timp ce Apple are o cotă de piață de 23% ca număr de unități vândute.

Sorin Manea – Telecom Division Manager pe România și Bulgaria, Samsung Electronics

• Comparativ cu anii precedenți piața de telefoane mobile stagnează la capitolul volum, poate este chiar o ușoară scădere. Discuția se schimbă însă la nivel valoric. Ponderea smartphone-urilor în piața totală este în creștere constantă. E cunoscut faptul că valoarea smartphone-urilor e mai mare și atunci valoric lucrurile stau altfel.

• La sfârșitul anului vom fi în continuare pe trend crescător pentru că avem peste 50% din piața de smartphone-uri și peste 40% pe terminale în general.

• Vor fi în piață utilizatori care țin terminale o perioadă lungă de timp, 4 ani, poate mai mult. Dacă ne uităm la o achiziție nouă, probabil în 3- 4 ani de-acum încolo, terminalul care va fi utilizat de peste 90% va fi smartphone-ul. Din ce în ce mai multe aplicații și nevoi acoperite cu laptopul sau desktopul sunt portabile.

• Logica spune că odată ce sunt mai mulți bani în piață, se pot aloca bani mai mulți și pe smartphone-uri. Teoretic. Practic, este greu de spus dacă anul agricol a influențat vânzările. E forțat să spui că ploaia a crescut vânzările.

• Sunt niște schimbări de tehnologie care vor cataliza un pic cererea. Vorbim de licitația pentru tehnologia LTE, acest 4G care va veni în piață și pe care operatorii îl vor implementa. Schimbările de tehnologie care apar ajută piața să meargă puțin în creștere, puțin altfel față de trendul general.

Doina Binig – Vicepreședinte Strategie, Chief Operating Officer, SIVECO România

• În strategia internațională ne adresăm cu precădere regiunilor din Africa de Nord și Subsahariană, țările din Golf și țările din CSI. Toate sunt interesate de educație, toate au o strategie pe termen lung în acest domeniu. Vrem ca 40% din veniturile SIVECO să vină din activitățile în piața internațională. Cel mai mare proiect pe piețele externe a fost cu Comisia Europeană, contract de 10 milioane de euro.

• Pe soluțiile de e-learning, pe care le-am implementat pe numeroase piețe, chiar suntem și vrem să fim un nume cunoscut și pentru celelalte soluții pe care le producem, cum ar fi pe sănătate sau agricultură, unde există cerere pe piață.

• Anul acesta SIVECO are în medie un număr de 1000 de angajați. Practic am angajat foarte mult la sfârșitul lui 2011 și prima parte din 2012. Dacă la nivel de competențe avem angajați din România foarte competenți, când mergi în altă țară ai nevoie și de forță de muncă locală pentru proiecte, deci probabil vom mai face angajări. Ne bazăm pe creștere organică. Din 1000 de angajați, jumătate sunt dezvoltatori software. Rata de retenție a dezvoltatorilor este foarte bună, de peste 95%.

• Nu avem creșteri salariale în masă. Avem planul de dezvoltare a carierei, în care am evaluat fiecare membru al echipei, la intervaluri regulate. În baza acestui plan, vorbim și de programe de formare profesională, de posibilitatea de a avansa în carieră și de creșteri salariale, care nu se referă la inflație sau criterii economice, ci depind de performanța individuală.

Aurel Nețin – Country Manager, Lenovo România Bulgaria și Moldova

• Dacă mă uit la ce e la nivel mondial, PC-ul nu va muri, pentru că avem nevoie de tastatură și ecrane în continuare. Probabil PC-ul se va reinventa, fiind mai energetic, mai la modă, și poate mai user-friendly. Sigur, conceptul de IT s-ar putea să se lărgească puțin, să includă și tabletele și smartphone-urile. Pentru anul 2016, avansul pieței mondiale va fi de 7%, iar ponderea tabletelor PC va crește la 30% din totalul pieței (vor fi 750 milioane de tablete).

• Din păcate se cumpără în continuare calculatoare foarte ieftine. Grosul pieței e între 1.300 și 2.000 lei. Rata de schimbare a tehnicii de calcul nu mai e la 2- 3 ani, ca în trecut, marile companii se gândesc de două ori înainte de a face acest lucru. În mod normal, un calculator trebuie schimbat la 4 ani de zile. Din trimestrul doi al anului trecut am crescut constant, ceea ce ne-a permis să depășim 10% cotă de piață în România și în Bulgaria.

• Interesant pentru Bulgaria este că au o piață online mai mică decât cea din România, dar au un canal mult mai ușor de controlat. Pe retail online au aceeași marjă. Pe de altă parte, în Bulgaria e foarte multă piață de consumer, mai multă decât în România, fiind mult mai mică cea de IMM-uri. Moldova e mai “subțire” pe partea de consumer și IMM, din cauza pieței gri. În România, piața gri nu mai e cum a fost; nu se mai vând calculatoare aduse din SUA, de exemplu, cu vaporul.

• Față de 2000 s-a curățat sistemul de retail. Vedem o evoluție spectaculoasă pe partea de online, datorită unui jucător mare care i-a atras și pe alții. Vedem din ce în ce mai mult o orientare a marii mase de consumatori către noile tehnologii.

Călin Fusu, CEO Neogen

Mă așteptam la o explozie în e-commerce-ul românesc anul acesta. Între timp s-au mai calmat lucrurile cu flash sales. Am investit și noi într-un proiect, am vrut să vindem pantofi. Se pare că nu există antreprenori români care să se apuce de proiecte dificile. Toți preferă lucruri ușoare. E-commerce-ul e greu și mulți se sperie de probleme non-tehnice.

Piața e bolnavă momentan, există jucători care oferă servicii proaste și care se reflectă pe întreaga piață. Noi creștem în piață, dar vânzările au fost flat. E o piață în convulsii momentan, cu probleme de prea mulți jucători care nu știu ce fac și încurcă lucrurile.

Reducerea numărului de jucători vine din procesul de consolidare, pe măsură ce jucătorii mai mari câștigă cotă de piață. Pe de altă parte, în zona de flash sales, avem o experiență pozitivă ca investitori, nefiind implicați operațional. Nu va mai exista e-commerce și comerț separat în câțiva ani.

Antonio Eram – Fondator & CEO, NETOPIA & mobilPay

Din perspectiva tehnologiei, nu cred că este o problemă în România. Iar din punctul de vedere al valorilor, piața este în creștere. Nu avem creștere de cinci cifre, pentru că nu mai este cazul. Ce vedem este o abordare mai analitică a e-commerce-ului. Dacă la sfârșitul anului trecut discutam despre zeci de site-uri deschise, acum lumea constată probleme pe logistică. Nu e o problemă la user. Utilizatorii au înțeles că plata cu cardul este sigură. Problema este în lanțul operațional. Dacă pe IT&C ai 10 importatori și distribuitori, nu ai cum să fii competitiv în materie de preț. Există slăbiciuni ale sistemului pe care nu le văd rezolvate prea curând.

La noi există o cultură în care eșecul este închis într-o groapă de 10 metri și turnat beton deasupra. Nu poți să înveți din eșec. Cei care eșuează sunt la târnăcop și nu trebuie să audă nimeni de ei. Asta duce la un mesaj pozitiv spre zero.

Există în e-commerce o mare doză de amatorism, ceea ce e bine, dar problema este rata la care amatorismul devine profesionalism.

Cristi Herghelegiu – CEO, PayU

Creșterile poate nu sunt atât de spectaculoase cum ne așteptam, dar sunt foarte bune comparate cu orice altă industrie, pentru că sunt de două cifre constant.

Odată ce începi să utilizezi cardul, îl vei utiliza mai frecvent. Eu nu cred că lipsește partea de inovație, pentru că odată ce s-a lansat un model, apar 100 de site-uri care fac același lucru, însă ne lipsește încercarea de a face mai bine un anumit lucru.

Din perspectiva noastră, tot ce înseamnă vânzări colective au mers foarte bine, însă am observat o consolidare. Site-urile mari au crescut, site-urile mici au început să dispară.

Așteptările însă erau mult mai mari, mai ales pe partea de flash sales.Creșterile nu înseamnă că vin cumpărători noi, ci că se schimbă metodele de cumpărare. Peste 60% din decizia de cumpărare vine din cercetare făcută online.

Gabriel Ghiță – Business Development Manager CEE, MasterCard Europe

Comerțul electronic este văzut la noi ca tot ce se comandă pe site-uri, indiferent de cum se face plata.

Aici e o confuzie. Atâta timp cât faci plată prin metode pe care comerciantul nu le controlează, acela nu e comerț, ci este o comandă și speri că vei fi plătit pentru produsul tău.

Românii cheltuie pe carduri, în e-commerce, cu tot ce înseamnă el, în jur de 600-700 milioane de euro pe an.

Ritmul de creștere în volum e la 20-30% pe an.

Probabil într-un an maximum doi vom depăși un miliard de euro, dar două treimi se fac în afara României.

Partea de servicii, unde intervine și business-ul de cupoane, e mult mai simplu de vândut clientului, pentru că vine ideea de oportunitate. La magazine de acest gen, plata cu cardul e majoritară.

Cătălin Crețu – director general, VISA România

Circa 50- 60% dintre români nu au făcut niciodată o plată cu cardul, iar 80- 85% nu au făcut o plată online. Pe partea utilizatorilor, foarte importantă este educația. Mulți dintre ei nu știu de garanția, prin lege, a plății înapoi. Foarte importante sunt beneficiile oferite de bănci la plata cu cardul, în rate, bonusuri etc. În Europa, 30% din volumele tranzacționate sunt pe card.

La utilizatori, principalul obstacol e că nu au încredere în sistem. În România, paradoxal, beneficiem de cea mai bună platformă de securitate, 3D secure.

Ne lovim de o neînțelegere a fenomenului și a beneficiilor. În momentul în care pui comision pentru a plăti taxa, dorința de a plăti taxa online moare. Nu se înțelege multitudinea de beneficii pe care o aduce această plată. În pofida acestor fenomene, plata taxelor pe internet s-a mărit de 5 ori anul acesta. În momentul de față cred că sunt 60-70 de primării care așteaptă să dea drumul la plata taxelor online, dar se împiedică de suprataxare, care merge împotriva normelor europene.

Bela Papp – Advertising& Online CEE Director, Microsoft

Considerăm că impactul brandingului este pierdut, în multe cazuri, pe internet. Fiecare dintre noi devine un povestitor. Tehnologia disponibilă astăzi a schimbat felul în care oamenii își spun poveștile pe internet.

Divertismentul are o nouă față. Comunicarea devine un exercițiu de divertisment, plin de jocuri. Ecranele dispar. Orice panou, orice suprafață poate deveni un ecran. Iar lumea devine mai contextuală. Marketerii pot ști exact cine sunt, unde sunt și ce fac clienții lor. Tehnologia permite, în lumea contextuală, să știm cine e clientul într-un anumit moment al zilei.

Skype are 1,6 milioane utilizatori conectați în România. Am început să vindem publicitate pe Skype, și e un instrument interesant. E aproape ca la televizor. Oamenii se comportă diferit dimineața, la prânz și seara. Avem multe companii care au început să facă reclamă pe Skype pe tot parcursul zilei. Nu mai e important doar textul și fotografia, ci trebuie să existe și un moderator.

Marian Alecsiu, director general F64.ro

Există teama în piața foto că smartphone-ul fură clienții de aparate foto. Numărul de fotografi înainte de digital era infinit mai mic decât în prezent.

Noi, cei din industria foto, profităm din plin de ceea ce ne oferă fotografia pe telefonul mobil. Acest segment reprezintă pepiniera pentru cei care vor imagini mai de calitate.

În momentul de față piața aparatelor DSLR e cu mult sub potențial. Stabilizarea ei e încă înfrânată de contextul economic, de faptul că prețurile sunt aceleași în toate țările în timp ce salariile diferă.

Sigur nu vom vedea aceeași penetrare ca în Occident. Însă românii își doresc în ultima perioadă să cunoască mai mult despre fotografie și să își completeze inventarul. Nu căutăm neapărat să aducem clienții în offline, dar asta își doresc ei.

Adrian Cioroianu – Business Development Manager, Intel Corporation

Vânzările de ultrabook sunt cele la care ne așteptăm. Partea foarte grea a fost să încercăm să impunem în mintea clienților faptul că ultrabook e o categorie distinctă, și nu doar un laptop. Un ultrabook costă între 3.000 și 3.500 de lei. În aceste condiții de preț, pentru România, o țară foarte sensibilă din punctul de vedere al prețului, vorbim în mii de unități vândute într-un trimestru.

În magazinele online, ultrabook apare ca o categorie aparte, un produs deosebit. Am investit în pregătirea oamenilor de vânzări la retailerii clasici și operatori de telefonie mobilă, astfel încât ultrabook-urile să fie vândute într-un mod aparte.

Eugen Schwabb Chesaru – Managing Partner Eastern Europe, Pierre Audoin Consultants

2012 a fost dramatic, nu pentru că au fost cataclisme, ci raportat la ceea ce ar fi trebuit să fie anul 2012. Piața de software servicii a pierdut foarte mult din calitate și din interes. Mi-e teamă că la 31 decembrie va rezulta că a pierdut și din valoare, între 3 și 8-9% minus. Piața de servicii software e posibil să scadă la 700 mil. euro. Pentru România, avem un scenariu de -12 sau -13 % pe piața de servicii software. Un astfel de scenariu ar fi generat de situații macro, însemnând cursul valutar, legislație și investiții străine și noii decidenți din sectorul public. Din 2009 încoace, este mult mai importantă o viziune pe 3- 5 ani, cu direcția în care merge țara, economia, legislația, fiscalitatea, sistemul public de achiziții, decât ce se întâmplă astăzi sau peste trei luni. E mult mai grav să nu ai o perspectivă decât să ai un an curent prost.

Bogdan Iftemie – director de vânzări, Acer România

Ce vedem în IT seamănă în foarte mare măsură cu ce vedem în zona politică. Criza de leadership e prezentă peste tot. Nu avem manageri care să se adapteze la noile modele de business.

Vedem evoluții de tipul Nokia, pentru că România nu a fost niciodată o piață normală. A crescut peste noapte și jucătorii nu s-au adaptat, nu au avut o perioadă de maturizare. Ulterior, a venit criza și acum jucătorii nu mai știu ce să facă dacă nu mai e cerere. Ei trebuie să apeleze la consultanți.

În piață avem patru jucători mari, care fac o cifră semnificativă din toată piața, peste 80% din piață. Piața poate să crească 10%, dar succesul depinde de relația cu jucătorii din piață.

Adriana Năstase – avocat coordonator departament Media Comunicații și Tehnologie, Schoenherr și Asociații

Spre deosebire de alte legislații, în legislația românească salariatul păstrează drepturile morale de autor pentru programele de software și se poate opune la diverse utilizări sau modificări. În aceste cazuri, riscul este legat de exercitarea abuzivă a acestor drepturi și este bine să se reglementeze contractual.

Un soft nu este protejat prin întregistrare, nu poate fi înregistrat ca atare așa cum se întâmplă cu o marcă. Este foarte greu ca cineva să obțină brevet de invenție pentru programele de software, acestea înregistrându-se doar cu titlul de excepție.

Mihai Constantinescu – sales manager, Evolio

Vrem să construim brand pentru că vindem tablete, dar oferim clienților și conținut digital îmbunătățit. Avem două aplicații disponibile și în appstore, press online și evobook.

Evolio nu are în plan un smartphone, pentru că ne concentrăm foarte mult pe tablete. Cererea este mare, iar piața regională – Ungaria, Moldova și Serbia- e foarte importantă pentru noi. 10% din vânzările noastre merg spre Europa de Est. Vrem să extindem vânzările în exterior. Momentan nu avem temeri legate de softul Google.

Tim Stevens – redactor-șef Engadget

Tabletele locale trebuie să concureze cu cele din SUA nu numai la preț, dar și la calitate, design, viteză etc. Dispozitivele locale sunt foarte bune, potrivite pentru piața locală, dar dacă vreți să deveniți brand recunoscut în SUA trebuie să lucrați și la design, care trebuie să fie distinct, să arate diferit. Nu mă așteștam să văd atâta hardware produs în România. De-a lungul anilor am văzut multe tablete, dar nu erau la fel ca cele de elită, cum sunt cele de la Apple. Sunt mulți oameni acum care cumpără ipad și ipad 2 care ar prefera să cumpere ceva mai ieftin.

Dan Arvinte – national trade marketing, E-boda

La raportul valoare, Apple are 60% din piața din România. Ce încercăm noi, cele trei companii românești, e să ajungem din urmă ceea ce s-a întâmplat deja în România: încercăm să creionăm o gamă foarte bine personalizată, ca să avem o identitate din ce în ce mai vizibilă pe piața din România.

Nu toată lumea reușește să își cumpere Apple. Noi am încercat să aducem un produs accesibil, nu cel mai ieftin, dar să aibă un preț corect. Folosim foarte multe componente pe care probabil și Apple și Samsung le au.

Alin Niscov – sales manager, Allview

Vindem deja în afara României – Moldova, Olanda, Spania, Germania, Bulgaria, Slovacia- dar piața principală e România. Per total, doar 10% din afaceri sunt în afara României, pentru că acolo compania nu are piață. În România ne cunosc oamenii, în străinătate nu, ei cumpără numai Apple și Samsung.

Suntem o companie cunoscută pentru update-uri de software. Nu vindem produse exclusiv. Vindem un întreg concept. Avem valoare adăugată la produse. 35% dintre angajații noștri sunt ingineri.

Andrei Lopată, CEO Revo Solutions

Noi nu am făcut jocuri superoriginale până acum. Jocurile cu cel mai mare succes sunt cele în care jucătorul pilotează un avion. De aceea, încercăm să acoperim cât putem pe partea asta, să găsim nișele care să conteze.

Platforma pe care o preferăm, pe piața de mobile și pe cea de OSX, ar fi puse în ordine alfabetică: Apple, Google, Microsoft. Acum cele mai mari venituri vin indiscutabil de la Apple. Tot mai mulți utilizatori achită jocuri pe platforme mobile, neglijându-le pe cele pe console tradiționale.

Mihai Dragomir – Founder Chairman, Seppia Interactiv

Piața casual gaming e un pic mai specială pentru că se adresează mai mult doamnelor peste 35 de ani. Vindem jocuri în toată lumea, mai puțin în România. Mai nou am trecut și în partea asiatică cu cloud gaming.

Având în vedere că suntem o firmă foarte mică, trebuie să găsim o nișă unde dezvoltatorii mari nu ar vrea să intre. Singura la care mă gândesc momentan e IOS. Avantajul e că noi suntem dinamici, pentru că nu ne impune nimeni un plan din start.

Costin Dragomir, fondator al Mind Treat Studios

În industria jocurilor sunt cei mai mulți oameni pasionați, de aceea este bine să lucrezi cu ei. Noi lucrăm direct cu agențiile de publicitate, la care vin alții cu proiecte.

Suntem axați pe mobile, dar mergem și pe lucrurile noi care apar, am făcut o aplicație și pentru kinect, care a prins foarte bine. Nu ajungem la consumatorul final în mod direct, ci printr-o agenție de publicitate, care se ocupă de publicarea jocurilor.

Bogdan Lucaci, Creative Manager Gameloft

Industria de jocuri e o industrie foarte particulară. E bine să lucrezi pentru că nu trebuie să porți niciodată cravată, ceea ce înseamnă toată formalitatea care vine cu cravata, și pentru că industria e foarte rezistentă la criză. E o industrie supraviețuitoare. Am făcut jocuri pentru orice fel de platformă și putem ajunge oriunde există un interes economic. Pe lângă asta, am avut de-a lungul timpului mici încercări de consolă, alte încercări, dar trendul economic la nivel global este foarte mult spre dezvoltarea pentru device-urile mobile.

Alex Malureanu – Co-Owner, Ascendia Design

Piața locală este optimă. Nu ai concurență acerbă, ceea ce înseamnă că e bine că suntem aici acum. Noi facem jocuri educaționale. E foarte bine că piața nu este încă matură. În cazul nostru, munca vine de la un educator sau un profesor. Identificăm conceptul în urma nevoilor profesorilor și consultanților din companii. După ce primim un draft de scenariu contactăm persoana și începem să dezvoltăm. Pe plan local avem 90-95% din venituri pe desktopuri. Piața locală nu poate să absoarbă ceea ce producem noi pe tablete, ca atare le vindem afară.