Piata externa loveste creditul in valuta mai tare ca BNR

Masurile administrative ale BNR de temperare a creditului in valuta si-au atins temporar scopul, insa piata s-a adaptat, stimulata de cererea mare de finantari, si acum banca centrala este in situatia de a “marai” la creditul in lei.

Oricum marile companii au continuat sa apeleze la finantari in valuta contractate direct de la banci straine, eventual cu asistenta filialelor sau sucursalelor locale.

La sfarsitul anului trecut, 13 banci din sistem erau in situatia de a nu mai putea acorda credite in valuta, in conditiile in care depaseau plafonul stabilit la de trei ori valoarea fondurilor proprii. In scurt timp, cinci dintre acestea au apelat la bancile-mama in vederea majorarii capitalului social astfel incat sa poata relua creditarea in valuta. Asa se face ca dupa o corectie vizibila la sfarsitul lui 2005-inceputul lui 2006, creditul in moneda straina a revenit la ritmuri de crestere consistente in primavara: in martie creditul in valuta exprimat in lei s-a majorat cu 3,8% (cu 2,7% exprimat in euro), in timp ce in aprilie a urcat cu inca 1,2% (2,5% exprimat in euro).

Din fericire pentru BNR, in prelungirea efectelor induse temporar de masurile administrative, a venit inceputul unui trend de crestere a dobanzilor pe pietele internationale atat la euro, cat si la dolar. Tot ca urmare a miscarilor de capital la nivel international, cursul leului a cunoscut in ultima perioada o volatilitate marita.

De-abia astfel de factori pot descuraja creditul in moneda straina, in conditiile in care readuc in atentie riscul de crestere a efortului rambursarii la care se expune imprumutatul. In acest context, exista premisele ca leul sa-si pastreze pozitia recent castigata de moneda principala de credit.

Ramane insa de vazut cat de repede va ajunge BNR in situatia ingrata de a aplica restrictii direct asupra creditului in lei, care deja ii ingreuneaza controlul presiunilor inflationiste. Din punctul de vedere al actionarii parghiei dobanzii, contextul extern ar putea fi inca o data favorabil, cresterea dobanzilor la euro si dolar permitand si o eventuala noua majorare a dobanzii la lei, fara ca diferentialul de dobanda sa creasca si sa atraga capitaluri speculative suplimentare.