Piata interna da jos exigenta din pod

Acum, in zorii lui 2006, Romania are multe probleme de rezolvat, urgenta-urgentelor fiind cresterea economica sanatoasa.

Pe ce ne-am putea baza? Intr-o prea mica masura pe plusuri de competitivitate si eficienta. Si-atunci? Ne raman trei motoare: disciplina financiara, disciplina salariala si disciplina consumului. Piata interna se vede nevoita, acum, sa dea jos exigenta din pod. E singura sansa pentru insanatosirea cresterii economice.

O conditie capitala este renuntarea la cresterea pentru… crestere. Sau cresterea de buna calitate.

Ceea ce ar insemna oprirea din cursa a acelor intreprinderi ce-si permit luxul sa arunce pe piata produse cu performante indoielnice. Si, apoi, sa oblige populatia si societatile comerciale competitive sa le accepte indolenta, nepriceperea si risipa.

Daca pana acum a mers cu… “LasÕ ca merge si asa”, de aici inainte lucrurile se schimba vrand-nevrand. Chiar fara amenintarea Uniunii Europene. Pentru ca a devenit evidenta amenintarea pietei interne. Populatia intoarce deja spatele produselor fabricate in doruÕ lelii si se indreapta catre importuri. Structura balantei comerciale e cea mai buna dovada.

De doi ani, cererea interna creste exploziv. Creste mai ales cu ochii pe importuri. Exista alternativa? Bineinteles: pompa de oxigen pentru oferta.

Usor de spus, greu de facut. De aici intrebarea: cine s-o faca? Statul, desigur. Ceea ce ar insemna ca statul sa impinga de la spate propriile intreprinderi, ca sa produca mai mult si mai bine.

Castigul ar fi imens. Nu numai ca si-ar vinde produsele si ar obtine bani pentru furnizori, pentru plata datoriilor la buget si la banci, pentru salarii, dar si contributia lor la sanatatea PIB-ului ar fi astfel mare.

Tot statul este cel care poate sa stimuleze productia performanta in intreprinderile private.

Dar nu suntem in economie de piata? Bineinteles ca suntem. Si atunci, cum ar putea statul sa obtina o astfel de reactie: produse competitive, in cat mai multe intreprinderi romanesti, care sa fie cautate pe piata interna si la export? Fara indoiala ca un astfel de rezultat e posibil. Statul, care a scapat de gestionarea multor intreprinderi, se poate ocupa acum de treburile lui. Asigurand in piata interna un climat de rationalitate contractuala, monetara si salariala. Acum, cand inflatiei incepe sa i se retraga rolul de inlocuitor de productivitate, de eficienta, un climat sanatos in economie este nu numai posibil, ci si obligatoriu.

Desigur, o astfel de apasare pe pedala de acceleratie nu poate fi facuta la intamplare. E nevoie de un reper care sa arate drumul cel bun. Ca sa fie evitata o eventuala ratacire. Un reper mai bun decat stimularea concurentei nu exista.