Piata neagra a deciziilor (3)

Un lucru e cert: intre economia contabilizata si cea necontabilizata exista puternice interferente. Si mai exista o retea de transmisie intre cele doua economii, asigurata de coruptie.

Daca n-ar fi coruptie “la suprafata”, pe orizontala si pe verticala, daca nenumarati functionari nu ar inchide ochii in fata ilegalitatilor, nu ar pune semnaturi si stampile pentru a facilita activitati interzise de legi, multe dintre neregulile din “subteran” n-ar fi posibile. Pe calea coruptiei, tot mai larga, tot mai perfectionata, numeroase canale din economia informala sunt alimentate de economia formala cu resurse materiale si financiare. In astfel de cazuri, economia formala isi contabilizeaza pierderile in timp ce economia informala isi insuseste castigurile. Iata tipul specific de repartitie a resurselor spre care impinge piata neagra a deciziilor.

Gama faradelegilor economice s-a extins fara incetare. De la materialele sustrase din intreprinderile de stat si folosite pe piata neagra a serviciilor, fenomen notoriu, a ajuns pana la transferuri ilegale de valuta. Sau la cedarea unor piete externe contra comisioane grase, de catre intreprinderi de stat in beneficiul unor societati private, la care se adauga sfidarea legilor ce reglementeaza operatiunile bancare. Adeseori, barierele cad in fata celor ce vor sa intre in piata libera, investitori straini sau autohtoni; accesul multora nu este posibil inainte de a veni cu ploconul. Astfel de practici pun sub semnul intrebarii functionalitatea pietei libere.

Exista insa si un flux in sens invers. Foarte multi bani murdari, proveniti din economia informala, sunt folositi la suprafata in circuite economice curate. Economia informala constituie si o sursa de venituri suplimentare pentru o buna parte a populatiei.

De mai multa vreme, la noi, se practica pe scara larga munca necontabilizata. Piata neagra a angajarilor si piata neagra a serviciilor sunt domenii in care muncesc si obtin venituri din munca milioane de oameni. Venituri ce nu sunt inregistrate nicaieri si pentru care nimeni nu plateste impozite.

Din economia nevazuta vin chiar si injectii de capital in economia oficializata, sunt sustinute investitii ce mentin numeroase locuri de munca. Banii negri devin peste noapte bani albi, cu care sunt cumparate intreprinderi de stat in pragul falimentului.

Legaturile dintre cele doua sectoare ale economiei, cel formal si cel informal, se multiplica, se intaresc. Si nu-i deloc usor ca ele sa fie separate sau macar sa fie analizate separat. Lucrurile devin dramatice pentru ca se inmultesc circuitele subterane, ramificatiile lor ducand pana la crima organizata.

Chiar si bugetul e furat. Acest fenomen in extindere (economia necontabilizata) este legat de realitati din economia legala. Rezultatele finale apar in PIB. Dar societatea, in ansamblu, e inselata, in sensul ca nu sunt platite toate taxele si impozitele prevazute prin reglementari fiscale.

Fara indoiala ca economia informala si coruptia, intre care se formeaza o multime de circuite intermediare, induc nevoia nu numai de atitudini combative din partea societatii, ci si de sisteme eficiente de combatere. La solutii bune se ajunge insa numai atunci cand politica fata de economia informala se bazeaza pe o buna cunoastere a sistemului, pe analize temeinice si pe constientizarea, la nivelul publicului larg, a raului pe care societatea il suporta din cauza proliferarii activitatilor economice ilicite.

Ar fi absurd sa gandim ca economia subterana ar putea fi invinsa. Este insa nevoie ca ea sa fie cunoscuta bine, pentru ca numai asa vor putea fi initiate actiuni care sa-i atenueze efectele nocive. Sub acest aspect, faptul ca au fost constituite institutii specializate, care studiaza modalitati de combatere a spalarii banilor si a crimei organizate, plus Parchetul National Anticoruptie, nu poate fi decat benefic. Totusi, lupta impotriva banilor murdari, a economiei necontabilizate in general si a coruptiei nu are sanse de a deveni eficienta pana cand aceste fenomene nocive nu vor fi lovite cu forta tuturor institutiilor statului.