PIB a ajuns la mana populatiei

Cozile de la magazinele de electrocasnice sau vanzarile peste orice asteptari din marile lanturi de retail se vad acum in datele statistice: consumul populatiei este cel care, printr-o crestere record pentru ultimii ani, de 7,4%, a determinat accelerarea cresterii economice pe trimestrul III. Cu ce riscuri insa, se va vedea anul viitor.

Produsul intern brut a crescut cu 5,5% in preturi comparabile pe trimestrul al treilea fata de aceeasi perioada de anul trecut, astfel incat PIB a inregistrat o crestere pe primele noua luni de 4,7%, a anuntat ieri Institutul National de Statistica. Pe primele sase luni, cresterea PIB fusese de 4,3%.

Consumul populatiei, care reprezinta 70% din produsul intern brut din punct de vedere al utilizarii, nu a mai atins un astfel de nivel al cresterii, de peste 7%, din anii ’95-’96 (cand a fost de 13%, respectiv 8%).

In contextul economiei nerestructurate de atunci, in care inca domina capitalul de stat, acea crestere a creat dezechilibre mari care au dus, spre exemplu, la deprecieri masive ale cursului leu/dolar in anii ’97-’98 si o inflatie pe masura.

In urma privatizarilor si a investitiilor straine, acum economia romaneasca arata altfel, dar riscul derapajului ramane. Mai ales in conditiile in care productia industriala n-a crescut decat cu 3,3% pe primele noua luni din acest an fata de aceeasi perioada a anului trecut.

“Ritmul inalt de crestere al consumului pare sa readuca experiente similare

din trecut cand, in locul cresterii ofertei interne, consumul accelerat s-a

regasit in cresterea presiunilor inflationiste si a deficitului extern.

Aceasta sugereaza ca, din pacate, economia romaneasca ramane suficient de

rigida pentru a fi incapabila sa raspunda semnalelor pietei. Cheia macrostabilitatii va fi mentinerea consumului sub control “, spune Radu Craciun,

senior analist la ABN Amro.

Paradoxal, veniturile populatiei nu au avut un ritm de crestere similar: intre ianuarie si octombrie, salariul mediu net lunar pe economie a scazut in euro cu 3,2%, pana la 128 euro. Explicatiile ar fi explozia vanzarilor in rate, dar si banii romanilor care muncesc in strainatate.

Accelerarea cresterii pe trimestrul al treilea face acum mai probabila obtinerea unui ritm de crestere pe tot anul aproape de (noua) tinta guvernamentala de 4,8%.

“Din prognoze reiese ca este posibila atingerea unui ritm de crestere de 4,5-4,7% in acest an”, a spus Lucian Liviu Albu, director al Institului de Prognoza al Academiei Romane.

Formarea bruta de capital, adica investitiile, au crescut cu 8,8% pe trimestrul trei, astfel incat ritmul de crestere al acestui indicator pe primele noua luni este de 7,9%.

In anii 2000-2002, investitiile si exporturile au fost cele care au sustinut cresterea, iar cresterea consumului populatiei a fost in general mai redusa decat cresterea economica. Acesta fost si motivul pentru care a putut fi redusa inflatia.

Anul 2003 se profileaza ca un punct de cotitura.

“Se mai remarca valoarea apropiata a cresterii consumului privat de cea a

cresterii investitiilor, ceea ce sugereaza o schimbare de structura a

factorilor de crestere in favoarea consumului si in defavoarea

investitiilor”, a mai spus Radu Craciun.

In ceea ce priveste formarea PIB, cea mai mare crestere au avut-o in trimestrul III constructiile, de 7,7% (6,9% pe primele noua luni). Urmeaza, surprinzator, agricultura, cu 6,9% (4,3% pe primele noua luni).

“Este o surpriza cresterea productiei agricole, in masura in care

declaratiile oficiale din vara anticipau rezultate mai proaste an la an”, mai spune Craciun.

Valoarea adaugata in industrie s-a majorat cu 6,6% (4,7% pe primele noua luni), in timp ce serviciile au crescut cu 5,1% (4,3% la noua luni).

Ritmul de crestere al productiei industriale ramane in continuare mai mic decat cel al valorii adaugate din acest sector.

“In anii trecuti productia industriala a fost sub cresterea PIB, acum e invers”, spune Lucian Liviu Albu.

Oricum, legatura intre cei doi indicatori ramane puternica.

“Revenirea de pe trimestrul III a PIB fost anticipata intr-o anumita masura de accelerarea cresterii productiei industriale din martie incoace”, spune Radu Craciun de la ABN Amro.

Pe primele doua luni ale anului, productia industriala a stagnat fata de aceeasi perioada de anul trecut, pentru ca apoi sa-si revina, astfel incat pe zece luni sa se consemneze o crestere de 3,3% (atat in volum absolut cat si ajustata in functie de numarul de zile lucratoare).

Chiar in relansare, ritmul de crestere este mult redus fata de anii 2000-2002, cand productia industriala a crescut cu peste 6-7%. sorin.pislaru@zf.ro