Piraeus: Ne concentram pe veniturile din comisioane, in lipsa cererii de credite

Piraeus Bank mizeaza anul acesta pe un profit mai mare decat cel de 17 milioane de euro obtinut in 2009, insa cresterea veniturilor se poate realiza in special in zona comisioanelor, in conditiile in care cererea de credite ramane foarte slaba, spune Catalin Parvu, directorul general executiv al bancii.

“Veniturile din comisioane reprezinta o rezerva foarte mare asupra careia vrem sa actionam. Comisioanele din operatiuni sau orice servicii prestate clientelei reprezinta venituri fara risc si sunt cele mai natural de dezvoltat. Dar trebuie sa crestem numarul de clienti si sa vindem cat mai multe produse si servicii celor existenti”, spune Parvu. Piraeus are in portofoliu circa 300.000 de clienti, pe care ii serveste prin intermediul unei retele de 186 de unitati. Majoritatea unitatilor sunt noi, in conditiile in care extinderea masiva a prezentei teritoriale a inceput in anii 2005-2006.

Spre exemplu, Piraeus percepe un comision lunar de un leu pentru administrarea conturilor curente pentru persoane fizice, fata de 2,5 lei, in cazul BCR, cea mai mare banca locala. Grecii nu comisioneaza platile intrabancare, iar pentru platile interbancare aplica taxe cuprinse intre 5 si 20 de lei, in functie de valoare. La BCR, platile intrabancare realizate la ghiseu sunt comisioatae cu 3 pana la 9 lei, iar cele interbancare cu 4 pana la 10 lei.

Parvu noteaza ca in primul trimestru veniturile operationale realizate de Piraeus au urcat cu 14% fata de perioada similara a anului trecut, in timp ce cheltuielile operationale au coborat usor. Totusi, grecii nu au inchis unitati, in timp ce scaderea numarului de angajati cu 60 de persoane pe parcursul lui 2009, pana la 1886 de persoane, a fost determinata de plecari voluntare. Banca a reusit sa obtina un raport cost/venituri de 38%, printre cele mai bune de pe piata. El spune ca profitul in primul trimestru a fost mult mai bun decat in 2009, iar trimestrul al doilea arata de asemenea “bine”.

Lipsa de incredere blocheaza creditarea

Perspectivele pentru reluarea creditarii in volume consistente sunt insa slabe, bancile ramanand foarte prudente cat timp firmele se confrunta cu probleme pe pietele de desfacere, dar si cu blocaje financiare. Piraeus avea credite in sold de 1,6 miliarde de euro la sfarsitul lunii martie, in scadere cu 1% fata de martie 2009.

“Daca piata nu reactioneaza, nu ai ce sa creditezi. Noi dorim sa dam credite, dar trebuie sa existe si un obiect corespunzator”, afirma Parvu. El spune ca firmele au dat semne la inceputul primaverii ca au un apetit mai mare pentru investitii, insa intre timp cererea de astfel de finantari s-a estompat. In schimb, firmele continua sa ceara imprumuturi pe termen scurt, insa aici se lovesc de reticenta bancilor, care aplica criterii mult mai dure, pentru a se proteja de riscuri in aceasta perioada marcata de incertitudini. Seful Piraeus vede revenirea economiei locale abia cand pietele externe isi vor reveni, dar deocamdata Europa este in plina criza generata de deficitele bugetare enorme acumulate dupa ce statele au salvat bancile si au incercat sa impulsioneze economiile prin stimulente dupa socul din 2008.

“Bancile se pregatesc pentru vremuri mai bune, trebuie sa se intample si ceva pozitiv”, crede Parvu.

Pentru moment insa Parvu spune ca principala problema este lipsa de incredere, care functioneaza in doua sensuri: consumatorii ezita sa se imprumute, dar si bancile sunt reticente in a-i finanta, din cauza incertitudinilor care se perpetueaza in economie.

Seful Piraeus spune ca modificarile aduse la legea insolventei, prin care administratorii care nu declara la timp insolventa firmei raspund in solidar pentru recuperarea datoriilor, va genera un nou val de deschideri de proceduri de insolventa.

“Cand vedem ca activele se muta de pe o companie pe alta, ca persoanele fizice isi muta activele si apoi dau bunul finantat inapoi bancii, cum sa mai avem incredere?”, intreaba retoric Parvu. Legea permite creditorilor sa se indrepte asupra oricaror venituri sau bunuri ale celor imprumutati pentru recuperarea creantei, daca executarea bunurilor aduse ca garantie nu este indestulatoare.

Creditele acordate companiilor de talie mare pastreaza cea mai buna calitate, in timp ce la polul opus se afla finantarile pentru firmele mici si mijlocii, afirma Parvu.

Banca inregistra in martie o pondere a creditelor neperformante (cu restante mai vechi de 90 de zile) de 6,7% din totalul portofoliului. In cazul finantarilor de retail, ponderea reprezentata de creditele de consum – segment unde grecii au fost foarte agresivi in anii trecuti- isi spune cuvantul, mai spune Parvu.