Poem/ de Sorin Lucaci

aș vrea ca dimineața să aibă forma sânilor tăi

să deschid ușa sufrageriei și aburul cafelei să-mi

șoptească bine ai venit

apoi seara să prindă contur și să ia forma

volkswagenului tău roșu

să stau lângă tine pe canapeaua extensibilă de două

locuri

fără teama de a deveni ridicol

cum aș sta la umbra unui cireș japonez

să deschid cu sfială o carte

din care cineva să-mi spună

Ridică-te! Ia-ți patul și umblă