Versiunea completă
Ziarul de Duminică

POEMUL SAPTAMANII / Eu, umbra

Eu sunt un altul, imbrăcat in hainele mele pe care lumea-l strigă pe numele meu.   Locuiește in aceeași casă ca și mine, ne culcăm lângă aceeași femeie și citim aceleași cărți in același timp.   Dimineața, el se trezește…

Simon Vinkenoog · 22 iulie 2009 · 1 min de citit

Eu sunt un altul, imbrăcat in hainele mele pe care lumea-l strigă pe numele meu.   Locuiește in aceeași casă ca și mine, ne culcăm lângă aceeași femeie și citim aceleași cărți in același timp.   Dimineața, el se trezește in mine, se trezește cu mine, se spală și mă rade, plecăm inpreună, mergem impreună pe străzi.   El muncește, gândește, mănâncă pentru mine, din gură-mi ies, de asemenea, cuvintele lui. Uneori mă chinuie, imi zguduie creierul și prinde ocazia să comită in mine ici și colo câteva crime.   Il urăsc: imi trădează secretele. Ceea ce nu vreau să spun eu strigă el in gura mare de pe acoperișurile caselor.   Nu mai știu cine sunt, nu știu unde mă va duce, dar dacă eu nu mai sunt in viață să luați fără teamă scriitura lui ca fiind a mea.     Traducere din limba olandeză de Linda Maria Baros și Jan H. Mysjkin    

Simon Vinkenoog s-a născut in 1928 la Amsterdam, unde a murit recent. Antologia sa „Atonal” (1951) reunește pentru prima dată poeții din mișcarea COBRA (COpenhaga, BRuxelles, Amsterdam), celebră mai târziu in lumea literar-artistică. Poet experimental in anii ’50, profet al dragostei și al LSD-ului in anii ’60, a cochetat cu mistica și ocultismul in anii ’70, a devenit „actor” in anii ’80. S-a ocupat de cercetarea fenomenelor subculturale din Amsterdam. Opera sa, care abordează toate genurile literare – mai ales trilogia „Pe apa sâmbetei”, „Noi, eroii” și „Anotimp inalt” – este editată cu mare succes in Belgia și Olanda. 

Citește și