Politicienii joacă ping-pong cu majorarea salariilor bugetarilor

În timp ce tabăra PDL, care pleacă de la guvernare, susține că există bani la buget pentru majorări salariale, fosta opoziție (USL) ajunsă la putere spune că nu sunt bani.

Toate discuțiile converg spre sacrificarea țintei de deficit bugetar, stabilită în acordul cu FMI și Comisia Europeană la 1,9% din PIB, bătălia politică fiind foarte mare în așteptarea alegerilor. După ce reprezentanții fostei guvernări au susținut în repetate rânduri că există spațiu fiscal pentru majorările salariale, premierul de­semnat Victor Ponta a declarat ieri că a constatat acum, când Florin Georgescu, ministrul de finanțe desemnat, a început “să se uite prin hârtii”, că nici guvernul Boc și nici guvernul Ungureanu nu au prevăzut bani pentru reîntregirea salari­ilor, situația fiind “mult mai rea” decât a fost prezentată.

În aceste condiții, se impune majorarea țintei de deficit bugetar. Depășirea ar putea însă să fie penalizată de piețe și de agențiile de rating, existând riscul ca România să se împrumute mai scump.

După calculele Ministerului Finanțe­lor, creșterea salariilor bugetare cu 16%, în iunie, ar avea un impact bugetar de 2 mld. lei, în timp ce reducerea CAS cu 5%, o altă măsură analizată de fostul guvern, ar în­sem­na un efort bugetar de 2,3 mld. lei. În privința CAS la pensii, datele arată că sunt necesari 650 mil. lei pentru returnarea contribuțiilor reținute doar în acest an în mod incorect. Ratingul României include deja incertitudinile politice legate de alegerile parlamentare din toamnă. Însă agenția Fitch a avertizat că o creștere substanțială a politicilor populiste care ar avea ca efect o deviere semnificativă de la programul de consolidare fiscală ar putea exercita presiuni de retrogradare a ratingului.

Și Moody’s consideră că orice inversare a măsurilor de consolidare fiscală ar întârzia reducerea deficitului bugetar. Aceste agenții includ România în categoria recomandată pentru investiții (“investment grade”).

Majoritatea analiștilor români sunt sceptici că o eventuală majorare a deficitului bugetar pe standardele cash, folosite în raportările Ministerului Finanțelor, ar avea consecințe nefavorabile asupra percepției piețelor externe.

Lucian Anghel, economistul-șef al BCR, apreciază că agențiile de rating nu vor penaliza România în urma majorării salariilor bugetarilor.

“Cred că este esențial ca România să se încadreze în ținta de 3% din PIB pe metodologia europeană pentru a consolida încrederea investitorilor străini. Sunt convins că noul ministrul a finanțelor, domnul prim-viceguvernator Florin Geor­gescu, este alegerea perfectă în acest moment. Sunt convins că va face tot ce este necesar. Discutăm de reîntregirea salariilor. Va fi o sarcină foarte dificilă pentru el să găsească surse de finanțare pe termen lung și să negocieze cu FMI majorarea deficitului”, a spus Anghel.

Economistul-șef al BCR crede că majorarea salariilor se va regăsi în economisire și consum, nu și în reducerea creditelor neperformante, iar un efect favorabil pentru sistemul bancar poate să apară în urma recâștigării încrederii în rândul populației, care va accesa și credite.

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, spune că dacă se dorește majorarea salariilor, singura posibilitate legală este reducerea numărului de personal. El a făcut trimitere la Legea responsabilității fiscal-bugetare, conform căreia cheltuielile de personal totale ale bugetului general consolidat nu pot fi majorate pe parcursul anului bugetar cu ocazia rectificărilor bugetare. Cheltuielile de personal în sectorul bugetar sunt stabilite la 39,8 mld. lei în bugetul acestui an. Dacă se va face “abstracție” de această prevedere, nu ar fi prima dată, având în vedere că s-a mai făcut o derogare de la această lege în 2011 când au fost majorate cheltuielile bugetare totale incluse în buget, pentru plata arieratelor.

Șeful Consiliului Fiscal a susținut că sunt de evitat situațiile de majorare a deficitului bugetar în timpul anului pentru că pot fi percepute ca un derapaj de la politicile fiscale. “Nu știu cum vor reacționa piețele. Nu știu dacă FMI va accepta sau nu majorarea deficitului bugetar. Discutăm de un nou guvern, care are alte priorități. Important este să fie ancorat în aspectele care țin de respectarea acordului cu FMI și Comisia Europeană.”

Șeful Consiliului fiscal estimează că în acest an diferența dintre raportările pe cele două metodologii ar putea să fie de cel mult 0,5%. Astfel, teoretic, deficitul pe metodologia cash ar putea să fie majorat de la 1,9% din PIB la cel mult 2,5% din PIB.

“Cred că există spațiu pentru un deficit cash mai mare de 1,9% din PIB, cu condiția să fie respectată ținta de 3% pe ESA. Este greu de previzionat impactul arieratelor companiilor de stat. O diferență de 0,5% dintre metodologia cash și metodologia ESA 95 ar trebui să fie confortabilă cu atingerea țintei de 3% din PIB pe metodologia europeană”.

Ultima scrisoare de intenție negociată de guvernul Boc cu finanțatorii internaționali prevede o țintă de deficit pentru acest an de 1,9% din PIB (aproximativ 12 mld. de lei pe metodologia cash (folosită de FMI și de autoritățile române) și sub 3% din PIB pe metodologia europeană (ESA 95). Dacă în trecut diferența dintre metodologia europeană de raportare și metodologia românească era de circa jumătate de punct procentual, în 2011 ecartul s-a majorat ajungând la peste un punct procentual, cel mai probabil din cauza arieratelor, în special la nivelul companiilor de stat. După primul trimestru deficitul a ajuns la 0,6% din PIB.

Florin Georgescu, ministru de Finanțe și vicepremier desemnat în cabinetul Ponta, a declarat că noua țintă de deficit bugetar pentru 2012 va fi negociată în zilele următoare cu misiunea FMI, Comisiei Europene și Băncii Mondiale și va fi sub 3% din PIB, urmând să fie respectată cu “strictețe”.

Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat că reîntregirea salariilor este prevăzută în programul de guvernare, precizând că este optimist în legătură cu acest subiect și precizând că speră într-un succes al negocierilor cu FMI în acest sens.