Ponta promite la Bruxelles că renunță la austeritatea din România

Premierul Victor Ponta a dat, la finalul săptămânii trecute, la Bruxelles, un semnal care ar putea oferi un indiciu asupra politicii viitorului guvern rezultat în urma alegerilor legislative din 9 decembrie, în cazul în care USL va continua să fie la guvernare: austeritatea nu este o soluție, austeritatea nu este un model de a salva Europa.

Premierul a făcut aceste declarații în cadrul congresului Partidului Socialiștilor Europeni la care fostul premier al Bulgariei, Serghei Stanișev, a fost ales președinte al acestui important grup politic european.

Declarațiile premierului român sunt în linia exprimată de stânga europeană, dar pentru România ea este importantă în mod particular: ea rupe o “tradiție” a fostului guvern controlat de președintele Traian Băsescu care a mers pe linia austerității impusă Europei de Germania Angelei Merkel.

Ea înseamnă, de fapt, o îndepărtare a politicii guvernului român de politica Germaniei și o apropiere (reapropiere) de cea a Franței, condusă, de câteva luni, de președintele socialist François Hollande. Întrebarea este: până unde se poate merge cu această abandonare a austerității?

Nu este o idee nouă ce spune premierul român. O întrebare se ridică din nou, însă: în momentul în care nu ai creștere economică, cu ce susții cheltuielile? De când a venit la guvernare, Ponta a dat drumul la cheltuieli. Concomitent, însă, ținta de creștere economică este revizuită în jos, spre 1% în acest an.

Nicolae Dănilă, membru al consiliului de administrație al BNR, fost președinte executiv al BCR, a opinat, recent, într-o analiză privind rolul băncilor centrale în creșterea economică: menținerea dobânzilor la un nivel peste cel al creșterii nominale a produsului intern brut duce la accentuarea nivelului datoriilor în PIB. Și, mai spune Dănilă, ale cărui opinii economice sunt apropiate de cele ale lui Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR și actual ministru de finanțe: prelungirea unui program esențialmente de austeritate fiscală duce la perpetuarea unei recesiuni accelerate sau la menținerea unei dezvoltări economice anemice și nesustenabile.

El sugerează și amânarea măsurilor dure până la revenirea creșterii economice: “Amintesc un adevăr care este acceptat destul de greu, se pare, în rândul decidenților, și anume necesitatea ca reducerea deficitului bugetar să se facă după și nu înaintea revenirii la creștere economică substan­țială și sustenabilă”.

Un comunicat al PSD remis presei citează spusele premierului român din timpul intervenției sale la congresul socialiștilor europeni. Imaginile transmise de televiziuni arată că aceste declarații au fost bine primite și aplaudate.

Iată ce a spus premierul: “Prima măsură pe care am luat-o în calitate de prim-ministru a fost să dau înapoi salariile și pensiile, deoarece banii pe care îi avem trebuie cheltuiți mai bine pentru programe economice și sociale”.

Și a mai spus Ponta: “Vreau doar să demon­strez că austeritatea și tăierile nu sunt singura cale de a avea dezvoltare și creștere. Am încercat să demonstrez prin exemplul țării mele că putem avea un program social la guvernare, să avem creștere economică și să le explicăm oamenilor că mai există o alternativă la ceea ce germanii și alți conservatori susțin că este singura cale. Dacă reușim să le dovedim oamenilor că mai este o cale, o cale mai rezonabilă, mai acceptabilă, ei o vor aprecia mai mult”.

Întâlnirea de la Bruxelles a fost una politică și, în cadrul unor astfel de întâlniri, pot fi făcute declarații de acest gen. Întrebarea este cât pot fi puse ele și în practică. Ele trebuie analizate și în contextul european. Spania are acum un guvern de dreap­ta, dar stânga politică a pierdut ultimele alegeri tocmai pentru că a luat măsuri dure de austeritate.

Iar dreapta continuă aceste măsuri. Dreapta franceză a pierdut alegerile din primăvară și măsurile ei l-au adus la putere pe președintele socialist François Hollande. Hollande a amenințat, în timpul campaniei electorale, cu revizuirea tratatului fiscal european, dacă, în paralel, nu este adoptat și un program de creștere economică la nivelul UE.

Parlamentul pe care îl controlează a aprobat acest tratat fiscal și a obținut, în schimb, planul de creștere economică, dar acesta este atât de slab finanțat – 130 mld. euro – încât este greu de spus că va produce efecte miraculoase la nivelul întregii Uniuni Europene. În schimb, bugetul pe 2013 al Franței, este cel mai dur, cel mai auster din ultimii 30 de ani. Deja presa franceză scrie despre noi creșteri de taxe. De fapt, lucrurile ar urma să stea cam așa în Franța: cresc taxele și scad și cheltuielile guvernamentale. Sunt 30 de mld. de euro care trebuie economisiți în Franța pentru atingerea țintei de deficit convenit cu UE, în 2013.

USL are în programul de guvernare scăderea contribuțiilor la asigurările sociale, scăderea impozitului pe veniturile salariale mici. În paralel, programul mai prevede scăderea cu 50% a cheltuielilor guvernamentale cu bunurile și serviciile. Dar aceste scăderi nu se văd în rapoartele Finanțelor, deși USL este la guvernare de cinci luni.

Problema “austerității” a însemnat pentru unii doar tăieri de salarii. În fapt, în anii de booom economic, de creșteri de 7-8% s-a creat un dezechilibru structural, de pildă un dezechilibru al aparatului birocratic, explică Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). Dacă “austeritatea” se referă la corectarea acestui dezechilibru, atunci este în regulă, dacă nu: “În România există un puternic curent intelectualist pro-austeritate. Este un fel de autoflagelare, de pildă să ne propunem un deficit bugetar de 1,9% din PIB în 2012.”

Dincolo de asta, arată el, trebuie să ne propunem ținte de creștere – va fi o propunere și o inițiativă ce va fi lansată de AOAR, arată Pogonaru – de 2% peste media de creștere europeană.

“Nu poți crește numai prin austeritate, dar trebuie corectate dezechilibrele structurale. Austeritatea nu se referă doar la tăieri de salarii, ea trebuie să corecteze dezechilibrele. Și apoi trebuie aduse în discuție soluțiile de creștere. Nimeni nu a propus până acum un plan de creștere, de pildă să crești cu 2% peste media UE, astfel încât să asiguri un echilibru,” arată președintele AOAR.