Popa: BNR nu franeaza scaderea dobanzilor

Cristian Popa, viceguvernator al BNR, sustine ca perceptia multor analisti potrivit careia Banca Nationala franeaza procesul de scadere a dobanzilor, dupa ce in 2002 a promovat o politica de scadere a acestora, nu este reala. El spune ca reducerile de dobanda operate de banca centrala sunt preconizate sa continue in masura adancirii procesului de dezinflatie.
De la inceputul anului, dobanzile au inregistrat o scadere importanta, in special la depozite. De asemenea, si dobanzile la titlurile de stat au scazut semnificativ. Spre exemplu, dobanzile la depozitele pe o luna de zile au coborat la 10-12%, devenind real negative avand in vedere nivelul inflatiei.
Totusi, in ultima vreme, pe piata interbancara se inregistreaza o tendinta de inversare a directie de scadere a dobanzilor. Banca Nationala atrage bani de la populatie pe o luna la circa 17,5% (pe an), respectiv 18% la doua saptamani.
Mai multi analisti considera riscanta tendinta, cel putin aparenta, de inversare a trendului, prin prisma semnalului pe care l-ar transmite: dobanzile au scazut prea repede, procesul nu a fost pe deplin sustenabil, BNR nu si-a coordonat indeajuns politicile cu cele ale ministerului finantelor.
“BNR a subscris  inscrierii pe un trend de reducere a dobanzilor prudent, dar cu bataie lunga. Problema influentei politicii BNR asupra dobanzilor bancare trebuie examinata din mai multe puncte de vedere”, afirma Cristian Popa, viceguvernator al BNR.
Banca centrala sustine ca manifesta insa o “prudenta necesara” in legatura cu tendinta de scadere a dobanzilor, prudenta care reise din respectarea mai multor “constrangeri”.
Astfel, datorita modului in care se formeaza anticipatiile inflationiste, BNR crede ca scaderea ratelor dobanzii trebuie sa reflecte <la pas> scaderea ratelor inflatiei, cu un echilibru intre dezinflatia deja realizata si cea preconizata.
“Aceasta scadere nu trebuie sa pericliteze procesul de consolidare a cererii de moneda nationala sau, altfel spus, sa nu aiba loc o erodare substantiala a dobanzilor la depozitele la termen in lei, acceptand premisa ca numai o evolutie ascendenta sustinuta a economisirii in moneda notionala poate reprezenta fundamentul procesului necesar de adancire a creditarii in lei a sectorului neguvernamental”, explica Popa.
In al treilea rand, BNR considera ca dimensiunea reducerilor de dobanda trebuie gandita in perspectiva, astfel incat sa nu necesite inversari masive ulterioare ale trendului, modificari care ar fi costisitoare pentru BNR in ceea ce priveste “credibilitatea”, ca si pentru procesul de dezinflatie in ansamblu.
Cristian Popa precizeaza ca BNR traduce deciziile sale de politica monetara intr-un cadru de piata in care pozitia sa continua sa fie aceea de debitor net in raport cu sistemul bancar. Adica bancile comerciale au inca un cuvant greu de spus pe piata romaneasca, in conditiile in care procesul de dezinflatie impune continuarea operatiunilor de sterilizare.
“In aceasta postura, influenta BNR asupra dobanzilor bancare, desi mai pronuntata decat in urma cu 3-4 ani, este inca incompleta, ea ramanand desigur una indirecta”, spune Popa.