Portrete domnești în colecții străine/ de Stelian Țurlea

Editura Institutului Cultural Român perseverează în aducerea la lumină a unor imagini puțin știute ale trecutului nostru și a raporturilor cu vecinii, în general cu străinătatea, în studii sau albume de o deosebită calitate. Este și cazul recentului volum semnat de cercetătoarea Anca Brătuleanu “Portrete domnești în colecții străine”*, în ediție româno-engleză. Albumul se limitează la o singură epocă – explicată în cuvântul înainte intitulat “Genealogie și imagine. Ieremia Movilă, Vasile Lupu și famiile lor.”

Studiul pornește de la portretele celor doi voievozi și ale fiicelor lor, căsătorite cu nobili din afara granițelor Moldovei. “(…) portretele au fost descoperite pe parcursul unor cercetări începute din dorința de a elucida ceea ce am numit fenomenul Golia, cu alte cuvinte, o investigație destinată să explice prezența în cadrul Mânăstirii Golia din Iași a unei biserici care – deși păstrează caracteristicile planimetric-spațiale specifice lăcașelor de cult moldovenești – este îmbrăcată într-o haină purtând pecetea influențelor asimilate din arhitectura Poloniei epocii.
Dacă nu am reușit să găsesc numele meșterului sau arhitectului care a realizat biserica Mânăstirii Golia sau doar fațadele ei, am ajuns în schimb la concluzia că alegerea acestuia și a expresiei arhitecturale pe care urma să o primească construcția au fost fapte firești în contextul strânselor relații politice și culturale între Moldova și Polonia, cultivate mai ales începând cu jumătatea secolului al XVI-lea. Mărturii ale acestor legături marchează istoria teritoriului românesc de la est de Carpați timp de peste un secol. Fiindcă – începând cu Petru Rareș, mai apoi cu Alexandru Lăpușneanu și cu unii dintre apropiații săi – o sumă de decizii urmate de fapte de viață, gesturi individuale sau colective, ilustrează politici, mentalități și orizonturi estetice din ce în ce mai puternic orientate către cele ale europenității pe care o reprezintă Polonia epocii. Un secol pentru care mi s-au părut cu precădere revelatoare raporturile personale pe care Ieremia Movilă și familia sa, Petru Movilă, precum și Vasile Lupu le-au întreținut cu lumea polonă.” (Anca Brătuleanu)

O parte dintre portrete au fost aduse la lumină în perioada interbelică de Iorga și alți istorici, dar multe altele sunt văzute întâia oară de publicul larg. Portretele respective, descoperite în muzee din Polonia, Ucraina, Belarus și Rusia, ilustrează relațiile existente între domnii moldoveni și Polonia acelor vremuri, dar și poziția acestor personaje în afara frontierelor moldave. Cum precizează autoarea, albumul se înscrie în direcția deschisă de Gh.Asachi, cel care își îndemna emulii să alcătuiască “tabele istorice” ilustratoare pentru civilizația românească. Portretele albumului sunt grupate potrivit schemei unui arbore genealogic și sunt însoțite de povestea, pe scurt, a celor pe care le înfățișează.

*) Anca Brătuleanu – Portrete domnești în colecții străine. Portraits of Romanian Princes in Foreign Collections, Institutul Cultural Român. Consultant istoric: Andrei Pippidi. Concepție grafică: Gianini Georgescu. Traducere în limba engleză: Anca Brătuleanu, Magda Teodorescu. Review: Jeremy Howard.

In imagini

1. coperta albumului

2. Ieremia Movilă

3. Cea mai mică fiică a lui Ieremia Movilă a fost căsătorită pe rând cu patru nobili poloni