Potentialul de criza in Romania. Raport de avertisment

Va fi afectata redresarea fragila a economiei romanesti de recesiunea globala? De ce are Romania, la zece ani dupa caderea comunismului, cea mai mare rata a inflatiei din Europa? Este posibil ca aceasta situatie sa se schimbe in 2001?

A pasit oare noul guvern cu stangul pe drumul rezolvarii problemelor economice? Va rezista capitalul de incredere al noului guvern pana la sfarsitul anului? Putem considera ca am scapat de pericolul extremismului politic si ca pacea sociala este una de durata?

La aceste intrebari incearca sa raspunda raportul de avertisment privind potentialul de criza in Romania elaborat de Societatea Academica din Romania (SAR) in cadrul proiectului PNUD (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare) “Early Warning System” Rom/99/066.

Raportul poate fi considerat moderat optimist, aratand ca pana acum guvernul a avut o performanta mai buna decat asteptarile, si ca din fericire guvernarea a fost mai atenta cu exigentele reale ale economiei si integrarii europene decat cu promisiunile din campania electorala.

Autorii raportului apreciaza ca privatizarea este pe drumul cel bun, economia continua tendinta pozitiva inceputa in anul 2000, insa inflatia se pare ca va ramane ridicata si cresterea economica va fi sub asteptarile guvernului, desi peste previziunile sumbre exprimate la inceputul acestui an de diferite institutii.

Potrivit estimarilor incluse in raport, increderea in guvern si in primul ministru va ramane ridicata pana la sfarsitul anului, iar refacerea unei veritabile opozitii politice va mai dura.

Raportul concluzioneaza ca momentul de fata este ideal pentru ca guvernul sa treaca la implementarea reformelor indelung amanate si absolut necesare pentru relansarea economiei romanesti si integrarea europeana.

Relansarea economica a Romaniei, amenintata de recesiunea globala?

Tendinta de crestere economica inregistrata in anul 2000 a continuat si in 2001. Cu toate acestea, previziunile guvernului roman (destul de optimiste) difera mult de variatele estimari ale comunitatii internationale.

Acestea din urma pleaca de la premisa ca revenirea economica a Romaniei va fi puternic marcata de recesiunea globala si estimeaza cresterea PIB cu valori intre 1 si 2%.

Evolutii negative

Autorii raportului considera ca cea mai mare parte a cresterii exporturilor din 2000 a fost consecinta punctuala a pachetului de masuri de stimulare, implementat de guvernul anterior, la inceputul anului trecut; in aceste conditii, exporturile nu vor mai putea atinge aceeasi performanta si in acest an.

Incetinirea ritmului de crestere al economiei mondiale, in special in Italia, Germania si Turcia, principalii parteneri comerciali ai Romaniei, va afecta relansarea economica, sustine raportul SAR.

Cum aceste tari par sa urmeze tendinta generala de recesiune economica, fapt neanticipat in momentul in care guvernul roman isi concepea prognoza incorporata ulterior in bugetul de stat, este de presupus ca datele oferite de guvern sunt putin prea optimiste.

Cresterea constanta a importurilor fata de exporturi va duce totodata la accentuarea deficitului comercial. Anul 2001 pare sa duca lipsa de fluxuri substantiale de capital strain. Ca rezultat, deficitul contului curent va creste si leul va continua sa se deprecieze.

Este greu de crezut ca somajul va putea scadea in acest an fara ca guvernul sa demareze o politica economica real expansionista, fapt greu de crezut, date fiind semnalele recente.

Evolutii pozitive

Puternica crestere a productiei industriale (13% in primul trimestru al anului 2001) si recolta bogata prevazuta pentru 2001 sugereaza ca o crestere economica sub 2% reprezinta un scenariu prea pesimist, se arata in raportul SAR.

In trecut, Romania s-a dovedit a fi relativ izolata de oscilatiile pietei mondiale, problemele ei principale fiind cu precadere eefctul factorilor interni. Astfel, este posibil ca influenta externa (negativa, de aceasta data) sa fie mai slaba decat se crede.

Politica economica a guvernului actual este mai neo-liberala si austera decat se anticipa din declaratiile facute in campania electorala, apreciaza autorii raportului. Din fericire, planurile expansioniste si de tip keynesian s-au dovedit pana acum a fi sustinute mai mult verbal decat faptic.

Parte din observatorii internationali au scapat din vedere acest fapt si s-au lasat influentati in previziuni de asteptarile din trecut legate de politicile unui cabinet de stanga.

In consecinta, previziunea noastra in legatura cu fundamentele dezvoltarii economice se situeaza undeva intre estimarile sumbre ale Comisiei Europene si cele putin prea optimiste ale guvernului Romaniei.

Se poate presupune de altfel ca, in realitate, guvernul a luat in considerare tinte sub nivelul celor facute publice, incercand, in mod firesc (si poate nu in totalitate ilegitim) ca prin prezentarea unoe estimari mai optimiste sa incurajeze economia. Comunitatea de afaceri impartaseste optimismul nostru moderat, asa cum se poate vedea si din graficul de mai jos.

Sondajul de opinie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) releva, pentru primele trei luni ale acestui an, un grad moderat de optimism din partea comunitatii de afaceri.

Asteptarile pozitive se refera in special la:

-cresterea productiei industriale

-incetinirea cresterii preturilor

-mentinerea stocurilor de produse finite la niveluri constante si rezonabile

In acelasi timp, majoritatea intreprinzatorilor nu se asteapta la modificari semnificative in ceea ce priveste numarul de locuri de munca din industrie si nu anticipeaza variatii majore ale volumului investitiilor.

Principalele motive de ingrijorare pentu intreprinzatori sunt:

-Nivelul ridicat al datoriilor restante (arierate inter-firme), al ratei dobanzii si volatilitatii ratei de schimb.

-Diminuarea cererii pentru anumite produse si lipsa de materii prime (in luna martie).

Sistemul de pensii – povara unei reforme intarziate

Sistemul public este in dificultate, iar schimbarile propuse nu sunt suficiente, fara reforme structurale, pensiile reale vor continua sa se diminueze, in timp ce contributia la fondul de pensii va creste, ceea ce va incuraja munca la negru, apreciaza autorii raportului de avertisment privind potentialul de criza in Romania.

In 1990, situatia fondului de pensii din Romania era satisfacatoare. In orice caz, lipsa de sustinere pentru sistemul Pay As You Go (PAYG – sistem de contributie procentuala la bugetul asigurarilor sociale) si evolutiile demografice au falimentat sistemul.

Noua lege a pensiilor 19/2000 si schimbarile ulterioare aduse de Ordonanta de Urgenta 49/2001 au imbunatatit sistemul de stimulente prin incurajarea cresterii contributiilor pe o perioada mai mare de timp. Dar aceste imbunatatiri nu au efecte suficiente.

Tendintele demografice si aspectul motivational din sistemul PAYG necesita introducerea unei scheme de fonduri. Guvernul ar trebui sa puna la punct o solutie alternativa pentru inlocuirea Hotararii de Guvern 230/2000, anulata de administratia anterioara.

Ca si celelalte tari foste socialiste, Romania a intrat in perioada de tranzitie cu un sistem de pensii PAYG in care pensionarii sunt platiti din contributiile salariatilor actuali, iar cuantumul pensiilor este legat de nivelul venitului (cu perioade de contributii minime), dar nu direct relationat de contributia totala.

Variabila cheie intr-un astfel de sistem este rata de dependenta: numarul pensionarilor/numarul salariatilor (contribuabililor). In 1990, Romania avea o rata normala de 3,42, insa aceasta situatie s-a schimbat rapid. Numarul pensionarilor a crescut puternic si inca de la mijlocul deceniului trecut a depasit numarul contribuabililor, care s-a micsorat din cauza caderii economice generale.

Planurile autoritatilor, depasite sensibil de estimarile din piata

Dupa primele patru luni ale acestui an, majoritatea analistilor au devenit din ce in ce mai sceptici in ceea ce priveste atingerea tintei anuale a inflatiei (25-27%) propusa de cabinetul Nastase si inlusa in bugetul de stat.

Directorii de banci si actorii de pe piata monetara care au anuntat la inceputul anului ca isi bazeaza planurile de afaceri pe 2001 pe o rata a inflatiei prognozata de 30-32%, si-au ajustat in prezent estimarile la 35% sau mai mult. Toate celelalte previziuni existente, ale agentilor privati sau ale organizatiilor internationale, ofera previziuni ale ratei inflatiei de peste 30%.

Trei cauze ale inflatiei romanesti:

* in primul rand, economia post-comnista a mostenit o puternica a€oincordare” in sistem – un concept dezvoltat de fostul ministru de finante Daniel Daianu pentru a descrie magnitudinea distorsiunilor structurii economice, create indeosebi la sfarsitul anilor ’70 si in anii ’80 de investitiile irationale ale regimului comunist.

* in al doilea rand, exista in randul multor decidenti si comentatori din Romania un consens eronat cu privire la cauzele inflatiei si ale interactiunilor macro-agregatelor, in general. Pe scurt, acest consens se bazeaza pe o versiune clasica a keynesism-ului privit ca adevar absolut, fara a se incerca adaptarea setului de masuri de tip manual la distorsiunile fundamentelor micro-economiei post-comuniste. Drept consecinta, politicile monetara si fiscala sunt concepute ca si cum Romania ar avea o economie de piata stabila, care are nevoie doar de un reglaj fin si nu de reforme fundamentale.

* in al treilea rand, de-a lungul spectrului politic a existat o intelegere tacita, lipsita de scrupule, de a continua o politica inflationista ca alternativa la reforme, deoarece este mai usor de suportat politic. Muncitori furiosi au blocat drumurile cand subventiile pentru intreprinderile de stat au fost reduse, dar nu si atunci cand Banca Nationala crestea oferta de bani pentru a reduce deficitele create prin subventii.