Poveste de familie cu gust de vin bun

Vreme de zeci de ani, Robert Mondavi a lucrat in podgoria Charles Krug alaturi de fratele sau, cu care a avut numeroase dispute. Robert isi dorea extinderea afacerii, pe cand Peter era un tip mai conservator. In 1965, Robert l-a lovit pe Peter in timpul unei altercatii si a fost  trimis “in concediu.
Cand s-a intors, Robert a plecat din sanul familiei si a fondat ceea ce urma sa devina Robert Mondavi Corp., compania care a transformat o zona arida californiana  – Napa Valley – intr-un tinut producator de vinuri de talie mondiala, scrie The Wall Street Journal. Preocupat de evitarea eventualelor tensiuni intre generatii care s-ar fi putut repeta, Robert, acum in varsta de 90 de ani, si-a petrecut  20 de ani din viata planuind cum sa transfere controlul companiei catre cei doi fii ai sai.
Dar, anul trecut, Timothy, fiul cel mic al lui Robert, de 53 de ani, si-a parasit brusc datoria de viticultor pentru a se duce, ras in cap, in Hawaii, intr-un concediu de sase luni. In ianuarie, Robert l-a numit pe fiul sau cel mare, Michael, de 61 de ani, drept presedinte al companiei. Urmand traditia tatalui si a unchiului lor, cei doi frati au paralizat afacerea prin nenumarate controverse pe diferite amanunte, de la etichetele produselor la mediatizarea trustului.
Pentru prima data, la ora actuala, nici un mebru al familiei nu este implicat in conducerea firmei, iar Michael a inceput sa isi extinda afacerile pe cont propriu.  Multi industriali din bransa cred ca Mondavi, a sasea companie viticola din lume, evaluata  la aproape 600 milioane de dolari, ar putea fi vanduta sau declarata in faliment.
“Personal, m-am saturat sa tot revad acest soap-opera”, spune Peter Ventura, nepotul lui Robert si var primar cu Michael si Timothy, care pana de curand, a fost unul dintre managerii podgoriei.
Nu este usor sa conduci o companie bazata pe legaturi de sange. Robert, in dorinta lui de a pastra afacerea in familie, si-a fortat fiii sa imparta puterea, in ciuda diferenteleor dintre ei si a dificultatii de a conduce o coporatie publica. In acelasi timp, industria vinului si-a indreptat preferintele dinspre licorile rafinate produse de  Mondavi inspre vinurile de butic provenind din cine stie ce podgorie obscura. Consumatorii s-au inghesuit si ei asupra vinurilor ieftine de import din Chile sau Australia. Asta a accentuat drama familiei, conform zecilor de persoane intervievate pe aceasta tema, inclusiv membri ai familiei, prieteni apropiati sau psihologi personali.
Robert, care a fost supus recent unei interventii chirurgicale pentru a-si  rezolva o problema cu auzul, are aceeasi atitudine ca si fiii sai, care au refuzat in repetate randuri sa comenteze. Hilary Martin, purtatoarea de cuvant a familiei Mondavi a raspuns totusi anumitor intrebari.
“Ca in orice familie, mai ales una care este implicata in afaceri,  mai exista si diferente de opinie”, a spus Martin. “Familia si compania incurajeaza  un schimb activ de idei, fiind receptive la diverse puncte de vedere-asta este parte integranta din cultura companiei. La sfarsitul zilei, se ajunge mereu la un consens si viata de familie merge mai departe”.
In ultimii ani, Robert s-a tot corectat in tendinta de a crea tensiuni intre fiii sai. Cel de-al treilea copil al sau, fiica sa, este si ea implicata, dar nu in managementul firmei.
“In orice afacere este o sarcina complicata sa iti pregatesti succesorii pentru conducere, mai ales cand acestia sunt chiar proprii copii. Si, sincer sa fiu, nici eu nu m-am descurcat prea bine”, marturiseste Robert in autobiografia sa, intitulata “Recoltele bucuriei” si publicata in 1998.

O confruntare norocoasa
Problemele familiei au radacini pana in anii 60, cand Robert dorea sa extinda Charles Krug si sa amelioreze calitatea vinurilor. Peter, fratele sau, mai molcom din fire, era adeptul unei evolutii mai lente, dar crede acum  ca Robert isi dorea compania doar pentru el, dupa cum a declarat intr-un interviu recent. La o reuniune de familie din ’65, Robert l-a lovit pe Peter in timpul unui conflict dur pe tema faptului ca Robert achizitionase pentru sotia sa o blana de vizon de 3.000 de dolari,  adica cheltuise inutil banii familiei. Robert a fost fortat dupa aceea sa plece intr-un concediu cu plata. Mai tarziu, Robert a trebui sa se lupte cu Peter si cu mama lor pentru a redobandi partea sa din profiturile trustului. A castigat in instanta, dupa un proces care a durat 103 zile. La intoarcerea din calatorie, Robert a pus bazele unei companii viticole rivale, langa Oakville. El a crezut cu desavarsire ca Napa poate produce vinuri competitive cu cele frantuzesti. Nu mai tarziu de 1970, vinurile cabernet ale lui Robert Mondavi primeau aprecieri extrem de favorabile din partea specialistilor. La ora actuala, Mondavi vinde cam 9,7 milioane de sticle de vin pe an. Cele mai recunoscute marci ale sale sunt Opus One si Woodbridge.
Familia Mondavi a devenit pilonul de sustinere al regiunii Napa prin donatii succesive, cum ar fi donatia pentru restaurarea cladirii operei.  Peter si fii sai inca mai detin mica podgorie privata Charles Krug. Fii lui Robert, Timothy si Michael,  si-au petrecut copilaria in podgoria tatalui sau si s-au inrolat in afacerea familiei imediat dupa absolvire. Michael, care conduce motociclete Harley-Davidson si piloteaza  avioane, a studiat la Santa Clara University, unde a invatat economie si cum sa fie un marketer agresiv.

O cina cu cinci feluri de mancare
Timothy a obtinut o diploma in oenologie si viticultura, in cadrul University of California. La petrecerea buracilor premergatoarea cele de-a doua casnicii a sa, Timothy  a oferit o masa cu cinci feluri diferite de mancare si o degustare de vinuri la sfarsit. El a format o echipa de specialisti in probleme de familie, printre ei fiind si un psiholog si un psihiatru, care au creat un consiliu de familie care se intrunea anual. Jerrold Lee Shapiro, psihologul echipei, spune ca scopul a fost mentinerea familiei unite. Multi prieteni isi amintesc ca erau invitati la astfel de reuniuni. Timothy, Michael si Robert se intrerupeau reciproc, trageau de microfon pentru a avea ultimul cuvant si de obicei Rober iesea invingator.
Intr-una dintre primele lor altercatii, cei doi frati aveau pareri contradictorii despre posibilitatea companiei de a lansa o oferta publica, dupa cum isi aminteste Cliff Adams, avocatul care a lucrat vreme de27 de ani pentru familia Mondavi. Timothy se impotrivea pentru ca se temea de o o crestere rapida si fortata a companiei, ceea ce ar  duce la o deteriorare a calitatii vinului. Michael a sprijinit initiativa pentru a reface cerintele de capital ale afacerii. Asta insemna si replantarea a circa 250 de hectare.
Chiar daca Robert sustinea ideea, Adams si bancherii companiei au incercat sa minimizeze implicarea acestuia in calea investitorilor, pentru ca avea obiceiul de a se abate de la subiect. In plus, bancherii vroiau sa-i  pozitioneze pe cei doi frati ca doi succesori capabili, iar Robert avea tendinta de a-si critica fii in public.
Robert isi critica frecvent fiii in public, ca si cum ar fi fost ceva foarte potrivit: “Nu eram constient, pe vremea aceea, de ceea ce numesc acum factorul de umilire”, admite el in autobiografia sa. El a fost odata caracterizat ca “pretentios, atat in calitatea de lider cat si de tata, dorindu-si din partea tuturor un standard inalt.”
Dupa oferta publica, fratii au fost in echipa de conducere, dar argumentau atat de des pe tema deciziilor zilnice incat ceilalti membri ai echipei de management incepusera sa se intalneasca fara ei, pentru a fi mai productivi.
Pana in 1994, compania a fost trasa inapoi de incapacitatea celor doi frati de a lua decizii, pana cand cei doi au cerut tatalui sau sa aleaga. Drept urmare, Michael a ajuns CEO iar Timothy a ramas la statutul de viticultor.
Sub conducerea noului CEO, compania a inceput o perioada de prosperitate. In 1995, s-a aliat cu familia italiana Frescobaldi, iar anul urmator a creat un joint-venture in Chile. In 1998, Mondavi a anuntat lansarea Golden Vine Winery, un restaurant de elita in California, unde oamenii puteau urmari un film despre istoria producerii vinului californian. Mondavi a inceput chiar sa isi dezvolte propria podgorie in Languedoc, Franta, in loc sa lucreze prin parteneri locali, cum se intamplase pana atunci.
Chiar inainte de Craciun, in anul 1996, Robert l-a trimis pe Adams impreuna cu un contabil ca sa-si  anunte odraslele ca tatal lor prefera sa renunte la toti banii sai decat sa-i incredinteze lor.
Imediat ce Robert nu s-a mai concentrat asupra afacerii, copmania a dat de bucluc. Specialistul in vinuri James Laube spunea in acea perioada ca vinurile nu sunt prea deosebite. Piata se schimba, deoarece consumatorii americani si-au indreptat atentia asupra vinurilor de butic, si asupra celor de import, ieftinite si mai mult de retaileri care practicau costuri mici, precum Costco. Nu a fost usor pentru Mondabi, prins intre cele doua tendinte, sa se adapteze.

Zile negre
Exuberanta lui Michael   a costat scump compania, dupa parerea lui Gayle Dargan, un fost vice-presedinte al firmei. Vanzarile slabe si  investitiile nesustinute au scufundat lichiditatile firmei, de la 32 milioane in 2000 la 5 milioane dolari in 2001. A urmat in acea perioada o restructurare la nivelul cel mai de sus al companiei, culminand cu numirea unui nou manager, Gregory Evans, un vechi angajat la Mondavi. Dupa schimbari, Michael a hotarat sa creeze o noua marca pentru vinurile ieftine, a carui denumire sa insinueze buna reputatie a familiei: Robert Mondavi Private Selection. Timothy si tatal lor s-au opus categoric, refuzand sa isi vada numele scris pe niste produse ieftine. Michael a facut totusi ce a vrut, ceea ce a dus la un dezastru total, datorita concurentei acerbe a vinurilor ieftine din import. Michael s-a facut ca trece cu vederea problemele familiei, dar acestea s-au agravat: in 2002, venitul a scazut cu 8%, iar profitul net s-a diminuat cu 41%, la 25,5 milioane de dolari, iar in 2003 performanta negativa s-a adancit. La o intalnire de la sediul Mondavi din Napa, Timothy si-a criticat aspru fratele pentru strategiile sale de marketing.

Constrangeri financiare
Timothy se afla pe vremea aceea  intr-un impas financiar, nici cea de-a doua casnicie nefiind una reusita. Dupa divortul care a survenit acesta a facut numeroase imprumuturi pentru a-si finanta stilul de viata.  Timothy a parasit compania si s-a dus in Hawaii. Actiunile Mondavi au scazut drastic, ajungand sa coste 18,53 dolari per actiune, cea mai mica valoare din ultimii opt ani, dupa ce luna trecuta valorasera 40 dolari per actiune.Intr-un interviu acordat unui ziar local, Robert a spus ca ar fi trebuit sa mizeze pe calitate, dar fii sai “erau prea ocupati sa numere dolari si centi, fara sa observe imensa pierdere de imagine”.
Compania a inceput sa se orienteze catre profesionsti, aducandu-l in locul lui Michael pe Ted Hall, ceea ce l-a infuriat pe Michael, despre care se zice ca a inceput sa isi cultive propriul teren si a obtinut astfel prima marca proprie de vin alb. Intre timp, Timothy lucreaza din nou pentru Mondavi, dar are doar niste sarcini simple.
Cei doi frati si-au vandut recent actiunile. Michael a vandut actiuni in valoare de 1,53 milioane de dolari, iar Timothy 1,2 milioane de dolari. Ambii detin inca functiile de vice-chairman  in cadrul companiei. “O parte din podgoria din Santa Barbara se va vinde”, spune Ken Brown, unul dintre angajati. Asta a marit speculatiile ca familia se pregateste pentru o vanzare mai mare, poate vanzarea marcii Woodbridge, deci nu se va duce lipsa de cumparatori nerabdatori.
Peter, fratele lui Robert, spunea la o intrunire de familie: “Sa fim cinstiti: fratii sunt intotdeauna diferiti intre ei. Unii sunt in stare sa treaca peste asta, iar altii nu”.
andreea.paun@zf.ro