Povestea Mariei Magdalena/ de Elisabeta Lăsconi

“Codul lui Da Vinci” a lansat mai multe provocări privind Evangheliile, istoria cristică și perpetuarea unei credințe care și-a avut începuturile cu peste două mii de ani în urmă în ieslea din Bethleem. I-au urmat thrillere esoterice, ca o avalanșă abătută asupra cititorilor, exploatând pistele multiple pe care le-a deschis Dan Brown, dintre ele se detașează un roman scris de o autoare îndrăzneață: “Cea Așteptată” de Kathleen McGowan, tradus în 30 de limbi și publicat în 40 de țări, în primul an după ce a fost publicat (2006, în românește în 2008).

Romanul relatează aventurile unei tinere americane, Maureen Paschal: autoare a unei cărți despre femeile nedreptățite ale istoriei (Maria Magdalena, Lucrezia Borgia, Maria Antoaneta a Franței), călătorește în multe locuri ca să se documenteze, iar la Ierusalim ea începe să aibă viziuni ce o înspăimântă. Treptat, înțelege că femeia în veșmânt roșu, de regină și preoteasă, din viziunile ei, este Maria Magdalena, cunoaște pe membrii unei societăți secrete, descendenți ai catarilor, află de existența unui cult al Doamnei Noastre, perpetuat în sudul Franței.

Și marile secrete încep să se desfășoare: copiii Mariei Magdalena și ai lui Isus se află la originea familiilor regale din Europa, pregătindu-se cu fiecare generație să o găsească pe Cea Așteptată, singura căreia i s-ar putea revela Evanghelia scrisă de femeia care i-a fost alături lui Isus ca soție, ea însăși din stirpe de regi, ca ucenică și martor la Răstignire și la Înviere. Povestea femeii în roșu, ocultată vreme de două milenii, și manuscrisele ascunse la poalele Pirineilor francezi ies în sfârșit la lumină.

Cartea are trei planuri: povestea se petrece în prezent, în 2005, cu toate ingredientele care i-au adus celebritate lui Dan Brown – o luptă între ioaniți care îl recunosc drept Mesia pe Ioan Botezătorul și adepții lui Isus. Nu lipsesc intervențiile Vaticanului, nici fanatismul din facțiunile rivale, elemente de geografie sacră interferează cu altele de cosmologie și de numerologie, nici decriptări spectaculoase ale unor tablouri ale lui Sandro Botticelli sau ale lui Poussin, în corelație cu deja celebrele ipoteze despre capodoperele semnate de Leonardo da Vinci.

A doua poveste include viziunile și se compune din evocarea vieții lui Isus din urmă cu două mii de ani, rivalitatea cu Ioan Botezătorul, prezența Mariei Magdalena ca mireasă în viața lor, jocuri și planuri politice în care intervin ca actanți: preoții Templului, speriați de învățătura adusă de Isus, Irod Antipa îngrozit că “regele iudeilor” îi va lua tronul, Pilat din Pont cel rațional, silit să accepte miracolul, soția lui convertită, Mariile însoțindu-l pe Isus pe drumurile Iudeii.

Capitolele se deschid cu câte un pasaj din “Evanghelia de la Arques a Mariei Magdalena” cuprinzând “Cartea ucenicilor” și “Cartea vremurilor întunericului” și formând partea cea mai originală și profundă. “Cea Așteptată” are ca subtitlu “Cartea întâi a legendei Mariei Magdalena”, i-au urmat “The Book of Love” (2008), tradusă deja în 40 de limbi (la noi încă nu…) și “The Poet Prince” (2010), în care Maureen Paschal își continuă periplul în spațiu și timp, reînviind alte figuri ale istoriei secrete: Matilda de Toscana sau Lorenzo de Medici, ajungând în alte locuri, la Chartres și Florența.

Deviza trilogiei ar fi “Adevărul împotriva lumii!”, autoarea lansează ideea că adevărata învățătură cristică, numită în roman Calea, a răspândit-o Maria Magdalena, aflată mai aproape de Isus decât apostolii. Șocul îl produce “Postfața”, unde autoarea dezvăluie autobiografismul cărții și rolul de alter-ego al personajului Maureen, cu detalii despre două decenii de cercetare, despre secretele familiei sale. Cititorul se va întreba, aidoma lui Pilat din Pont ce este adevărul… și, mai departe, care este adevărul…

Kathleen McGowan, Cea Așteptată, traducere de Adriana Bădescu, Editura Rao, 2008; 420 pag.

ELISABETA LĂSCONI, eseist și critic literar. Absolventă a filologiei bucureștene (1980), doctorat susținut în 1998 cu o teză despre Sorin Titel, publicată în două cărți (“Oglinda lucioasă, oglinda aburită”, Ed. Amarcord, 2000; “Sorin Titel, Ciclul bănățean”, Ed. Univers, 2000).

Colaborări la revistele Adevărul literar și artistic, Caiete Critice, Cultura, România literară, Viața Românească.