Pragmatică

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council și Institutul Cultural Român , anunță publicarea volumului Pragmatics, de Daniela Sorea.
În studiul avansat al unei limbi străine, ne găsim în fața unor reguli care depășesc simpla cunoaștere a fiecărui cuvânt în parte, reguli pe care trebuie să le respectăm. Trebuie să învățăm cum să ne folosim cuvintele pentru a exprima cât mai bine o atitudine: este important să reiasă clar din ceea ce spunem dacă suntem politicoși ori nu, dacă vorbim pe un ton familiar ori unul oficial, dacă ne implicăm afectiv ori ne păstrăm distanța prin cuvintele noastre. Încercăm, așadar, să ne facem înțeleși de către vorbitorii limbii pe care o folosim – lucru care presupune mai mult decât cunoștințe de vocabular, intrând de fapt în aria subtilă a unui cod cultural.
Volumul de Pragmatică al Danielei Sorea se ocupă tocmai de funcțiile contextului. Fiind o ramură a Semioticii, Pragmatica implică mult mai mult decât cuvinte izolate, tot așa cum limba înseamnă mult mai mult decât ceea ce numim Lingvistică.
În Introducerea la acest volum despre Pragmatică publicat acum de Contemporary Literature Press, Profesorul C. George Sandulescu amintește de Roman Jakobson și Procesul Comunicării, cu ceea ce implică acesta: Sursa Informației, Mesaj, Receptor, Cod, Canal de Comunicare. Această reprezentare schematică a ușurat mult sarcina predării limbii engleze. Dar tot Sandulescu atrage atenția lingviștilor asupra riscului major de a reduce și simplifica lucrurile până la pierderea ideii de întreg. N. Chomsky, de pildă, dă la o parte istoria, etimologia, literatura, psihologia, sociologia. Pentru adepții lui, langue este un concept separat de civilisation, o formalizare care se depărtează mult de conținut.

Daniela Sorea este Conferențiar la Catedra de Limba și Literatura Engleză a Facultății de Limbi Străine din Universitatea București. Ea se înscrie, mai degrabă printre adepții lui Paul Grice, acela care, cu eseul “Logica Conversației”, a schimbat hotărât teoria limbajului la începutul anilor 1970. Prin urmare, autoarea se concentrează tocmai asupra legăturii profunde dintre studiile de limbă și cele de literatură. Ea își exemplifică afirmațiile cu texte contemporane de cele mai diverse facturi, de la cărți la reviste de largă circulație, de la filme la seriale de televiziune. Abordarea ei este în același timp lingvistică, dar și “culturală” în sensul cel mai cuprinzător. Se ocupă de text, dar și de subtext. O interesează “cum se adaptează omul la limbaj, dar și cum se adaptează limbajul la om”. Demersul ei unificator se adresează în mod direct profesorilor care predau limba engleză și care vor găsi în acest volum ceea ce cărțile de teorie pură nu le mai pot oferi.