Prea mici pentru a fi rezonabili

Disputele din jurul proiectului de fuziune Bursa de Valori – Rasdaq au loc pe fondul unor evolutii cat se poate de nefavorabile pentru bursele din intreaga lume.
Exemplele cele mai indemana sunt, ca si in alte domenii, pietele de capital ale tarilor din Europa Centrala, care, desi incomparabil mai dezvoltate decat cea din Romania, sunt in agonie prelungita de mai multi ani.
Cu toate ca au companii atractive listate, si acestea si-au pierdut in ultimii ani adevarata menire, aceea de a fi locul de intanlire intre banii investitorilor si nevoia de finantare a companiilor.
La Praga, de exemplu, nu a avut loc nici o oferta publica initiala din anii ’30, desi mii de companii au fost listate in anii ’90 in cadrul programului de privatizare in masa. Si in Cehia, desi actiunile a peste 100 de societati sunt listate, doar o parte mica din acestea sunt tranzactionate regulat.
Situatia pietei de capital din Ungaria este doar putin mai buna. Sunt listate cateva companii mari cum ar fi compania petroliera Mol, Matav, care activeaza in telecomunicatii si OTP, cea mai mare banca ungureasca. Aici au avut loc si cateva oferte publice initiale incheiate cu succes, insa cea mai recenta a avut loc in 1999. Valoarea tranzactiilor de pe piata este insa redusa (in comparatie cu pietele vestice, nu cu cea romaneasca) iar o parte din brokerii maghiari se tem ca piata de capital ungureasca sa nu urmeze exemplul celei din Cehia.
Probabil singura Bursa din Est care este destul de mare pentru a putea fi considerata stabila este cea de la Varsovia. Capitalizarea bursei din Polonia este de aproximativ 26 miliarde de dolari, mai mult fata de suma burselor din tarile vecine. Raportat la populatia Poloniei, de aproape 40 milioane de locuitori, cea mai mare din regiune, era insa de asteptat ca bursa poloneza sa aiba companii mai mari, institutii mai puternice si un numar mai mare de investitori individuali.
Dupa acest criteriu, Romania, a doua tara din regiune ca populatie, ar trebui sa poata sustine o piata nationala, dar se afla cu mult in urma Poloniei, Ungariei si Cehiei. Capitalizarea Bursei de la Bucuresti este de aproximativ 3 miliarde de dolari iar, in cazul fuziunii cu Rasdaq, cifra ar putea creste pana la 4,5 miliarde de dolari. Incluzand aici companiile care urmeaza sa se delisteze (Sidex Galati, Brau Union Romania, fabricile de ciment) si care sunt chiar cele mai importante din punct de vedere al capitalizarii.
Desi sta mult mai bine comparativ cu Romania, nici in Polonia nu este clar daca bursa nationala va putea supravietui tendintei de integrare de la nivel european. Si asta in conditiile in care valoarea medie zilnica a tranzactiilor este de 25 milioane de dolari, nu 500.000 de dolari, ca la Bucuresti  
Belgia, Franta si Olanda au luat deja decizia de a-si fuziona pietele de capital, si de a forma piata Euronext. Bursa de Valori din Varsovia a semnat cu aceasta un acord de marketing, dar inca fara nici un angajament de a se alatura acesteia.
In crearea pietelor de capital din fostele state comuniste s-au pus multe sperante. USAID, o agentie americana a finantat cu milioane de dolari proiectele privind ridicarea din temelii a pietelor de capital, dar aparitia unei piete active necesita mult mai mult decat infiintarea unei burse. Exemplul cel mai graitor este evolutia Rasdaq, care a fost creat cu surle si trambite sub supravegherea americanilor iar in prezent abia mai rezista.
O piata de capital sanatoasa are nevoie de transparenta din partea companiilor, standarde de guvernanta corporatista si respect pentru drepturile actionarilor minoritari. O a doua conditie este existenta unui numar mare de investitori nationali. Aceste piete, inclusiv Romania, au atras un val de speculatori straini, dar acestia s-au retras la fel de repede cum au venit, imediat ce au inceput sa apara probleme pe piata.
O solutie pentru dezvoltarea unei piete de capital ar putea fi aparitia unei clase de investitori institutionali, incepand cu fondurile de pensii, ca si incurajarea fondurilor mutuale si a investitorilor individuali de portofoliu. Listarea la Bursa ar trebui sa fie interesanta si pentru companii. Multe firme mici sunt descurajate, insa, de conditiile privind transparenta si de costurile ridicate ale listarii pe piata. Iar transparenta poate deranja, nu – i asa, in tari de genul Romaniei, unde o regula de baza este “Nu intreba pe nimeni cum a facut primul milion de dolari”. laurentiu.ispir@zf.ro ; vlad.nicolaescu@zf.ro