Premiile Bienalei 2014/ de Ziarul de duminică

Premiile celei de-a XI-a ediții a Bienalei Naționale de Arhitectură (BNA 2014) au fost decernate săptămâna trecută de Uniunea Arhitecților din România (UAR), în cadrul unei Gale desfășurate la Teatrul Național București. Evenimentul l-a avut ca invitat special și președinte de onoare pe reputatul arhitect canadian de origine română Dan Hanganu. „Calitatea proiectelor este foarte bună! Aveți de ce să fiți mândri!”, a apreciat domnul Hanganu lucrările prezentate în cadrul Bienalei.Au fost acordate șapte premii, medalia președintelui UAR și medalia Opera Omnia,.

Premiul pentru Arhitectura locuinței, la categoria locuințe individuale, a fost câștigat de arhitecții Bogdan Pavel Babici și Eliodor Streza pentru „Locuința eco urbană Alexandrina”, din București. La secțiunea locuințe colective, premiul a fost adjudecat de arhitecții Adrian Untaru, Bogdan Brădățeanu, Andrei Șerbescu, Valentina Țigâră, Simina Ignat și Claudiu Forgaci pentru proiectul „Complex de locuințe în București pe Strada Dogarilor”.

La următoarea categorie, Arhitectura dotărilor comunitare și de producție, premiul a revenit arhitectului Szabolcs Korodi pentru proiectul „Amenajare loc de îmbăiere pe lacul Tineretului”, din Sovata, Județul Mureș.

În cadrul secțiunii de Patrimoniu cultural, a fost premiat arhitectul Constantin Gorcea pentru lucrarea „Centrul de arhitectură, cultură urbană și peisaj Uzina de Apă”, din Suceava.

Pentru Arhitectura spațiului interior, premiul a revenit arhitectului Attila Kim, care a realizat expoziția artistului Mircea Cantor, din cadrul Muzeul Național de Artă Contemporană din București.

La categoria Arhitectura spațiului public și urbanism, a fost premiată arhitecta Cerasella Crăciun pentru proiectul de amenajare peisagistică a terasei Promenada Mall din București.

La rubrica publicațiilor de arhitectură au fost acordate două premii: Asociației Zeppelin pentru cartea „Dincolo de oraș” și domnului Horia Radu Moldovan, autorului cărții „Johann Schlatter: cultură occidentală și arhitectură românească (1831-1866)”.

În cadrul galei au mai fost acordate și mai multe premii speciale. Astfel, președintele Uniunii Arhitecților din România, prof. dr. arh. Viorica Curea, a acordat medalia președintelui UAR arhitecților Oliver Nemeș, Adrian Roșca și Laura Nemeș pentru proiectul Hotelului Privo din Târgu Mureș.

La rândul său, președintele de onoare al ediției din acest an a Bienalei, arhitectul Dan Hanganu, a acordat un premiu special pentru proiectul „Casa Om”, din Hărman, județul Brașov, realizată de arhitecții Ondin Opriță și Mihai Roșca.

Nu în ultimul rând, în cadrul galei au fost acordate două medalii Opera Omnia arhitectului Sever Niță și prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu.

Locuința eco-urbană Alexandrina a fost descrisă astfel pe site-ul Bienalei, uar-bna.ro:

Alegerea terenului pentru viitoarea casă a fost determinată de vecinătatea imediată a parcului Herăstrău, fapt care a adus la alegerea unui teren relativ mic cu vecinătăți destul de ostile. Rezultanta directă a fost o desfășurare pe verticală a spațiilor (garaje la parter, zona de zi la etajul 1, zona de noapte la etajul 2 și zona de relaxare cu terasă și spa la etajul 3 (în compensarea curții mici și umbroase de la nivelul terenului). Deși situată într-un sit puternic construit ca POT și CUT, cu o suprafață mică a terenului comparativ cu nevoile beneficiarului, volumetria, prin retrageri și terasări, reușește să creeze zone înverzite și luminate natural direct pe toată înălțimea clădirii. La acest lucru contribuie și secțiunea casei realizată cu planuri la jumătate de nivel care crează un spațiu interior unitar, spectaculos, dinamic, fluent, comunicativ, ușor de intuit și parcurs de la un etaj la altul.
În contextul străzii, fațada cortină de la stradă se orientează spre lumina de sud-est în timp ce aliniamentul străzii este susținut de ansamblul balcoane metalice îmbrăcate în vegetație. De asemenea este menținută înălțimea cornișei străzii prin retragerea etajului 3. Decroșul volumetric realizat în fațada sud are un rol multiplu: evită amplasarea vitrajelor direct către clădirea vecină; asigură iluminarea naturală est a camerelor situate în spatele lotului; asigură lumina vest spre zona de zi de la etajul 1 și 2; crează o zonă de terasă adiacentă livingului (peste parter).

Scara și liftul amplasate central au închideri și balustrade din sticlă și devin astfel un turn de ventilare naturală prin ventilarea în partea de sus la ieșirea pe terasă și asigură pătrunderea luminii naturale directe pe toată înălțimea casei.
Realizarea proiectului s-a axat pe două direcții distincte dar care au fost urmărite în paralel datorită interconectărilor rezultate: elementele de arhitectură pasivă (reduc costurile investiției și utilizarii) și proiectarea sistemelor active.

Elementele de arhitectură pasivă sunt direct legate de amplasarea terenului, de un plan conceput în funcție de punctele cardinale (însorire), de vecinătăți, de direcțiile cu priveliște. Astfel s-au utilizat: umbrirea zonelor puternic însorite (în special cu vegetație); tâmplărie de aluminiu și sticlă cu înalt grad de protecție termică și solară; termoizolarea exterioară -15 cm vată bazaltică; ventilația și lumina naturală.

Ca sisteme active s-au folosit: pompa de căldură (dublată de centrala termică cu combustibil gazos); încălzirea radiantă în pardoseală; încălzirea și răcirea radiantă prin pereți și tavane; ventilația cu aport de aer proaspăt și schimbător de căldură; panouri solare; dezumidificarea zonei de spa; generator electric (în special pentru pompa de căldură, dar și pentru iluminat); iluminat eonomic cu LED; controlul centralizat al întregului sistem prin B.M.S. (Building Management System).

Complexul de locuințe de pe strada Dogarilor a fost descris astfel pe site-ul Bienalei, uar-bna.ro:

Una dintre cele mai importante și problematice aspecte ale orașului București astăzi este densificarea rapidă a zonei centrale. Deși credem că densitatea poate, și de multe ori trebuie să fie văzută ca o formă de sustenabilitate, admitem, de asemenea, că relația de multe ori fragilă dintre locuirea într-un cartier vechi și creșterea densității ar putea uneori modifica considerabil locul, reducându-i din calitățile actuale. Proiectul nostru caută un răspuns pertinent la această problemă. Acesta încearcă să medieze între diferite mărimi și densități, într-un cartier destul de central caracterizat de străzi mici, parcele lungi, înguste și un puzzle de clădiri vechi și noi de toate tipurile și scările. Clădirea caută să păstreze, la propria ei scară, porozitatea și „profunzimea” parcelelor înguste, în timp ce încearcă să redea o parte din aspectul de „colaj” al împrejurimilor.

În același timp, proiectul propune un tip de locuire pe care o consideră adecvată pentru centrul orașului contemporan: un loc în care spațiile relativ mici și densitatea sunt completate de diversitate și spații comune mai largi. Cele mai multe dintre apartamente sunt diferite unul de celălalt, nu numai ca dimensiuni, dar mai ales ca tipologie: ele variază de la studiouri, la apartamente cu patru camere – fiecare dintre ele pe unul, două sau chiar trei etaje, având curți private, balcoane sau terase de diferite dimensiuni. Toate acestea sunt completate de o serie de spații interioare și exterioare comune (terase, cafeteria, holuri mari etc.), în timp ce parterul oferă mai multe spații comerciale și ateliere de închiriat, spre stradă și spre curtea interioară.  Apartamentele sunt gândite în așa fel încât să permită o mare flexibilitate, făcând posibilă conectarea (orizontală sau verticală) a două sau mai multe unități mici într-una mai mare, ceea ce a condus, în cele din urmă, la o clădire formată din 77 de unități rezidențiale, oferind 50 de tipuri de apartamente.