Primul milion l-a facut cu sprijinul porcilor

Cel mai mare combinat de crestere a porcilor din Europa, Comtim Timisoara, a supravietuit doar patru ani dupa pensionarea, in 1995, a celui care l-a condus vreme de 28 de ani.
Fostul director al Comtim, Florentin Carpanu, are acum 69 de ani si lucreaza in continuare. O face insa pentru grupul sau de 10 firme care au vanzari lunare de 40 de miliarde de lei. “In plin comunism, eu am lucrat ca un capitalist”, povesteste autorul celebrei fraze “veniti la munca, porcii trebuie sa traiasca!” – rostita la radioul public, in zilele Revolutiei. Cel putin asa explica el faptul ca si comunismul, si capitalismul i-au adus atata prosperitate lui si familiei sale.
Florentin Carpanu a fost primul angajat al combinatului Comtim. “Am lucrat acolo din 1967, de la prima caramida”, spune el. La 1 martie 1995, cand a iesit la pensie, combinatul avea 13.000 de angajati. “Luam cate 20 de absolventi de Agronomie in fiecare an. Ramaneau 10-12. Am avut 600 de specialisti, cu media de varsta de 32 de ani. Niciodata n-am angajat oameni mai in varsta decat mine. Lucram numai cu tineri. Inainte de ’89, am fost ‘Erou al muncii socialiste’. Dupa Revolutie, m-au facut, printre altele, Doctor Honoris Causa. Am avut un cos de decoratii, dar le-am aruncat”.
Cum se explica succesul Comtim? “Am condus cu biciul. Cea mai grea problema a angajatilor era sa-mi ceara concediu. Nici acum nu lucrez cu concediu. Ma si cearta copiii…”, marturiseste Carpanu. “In plin comunism, eu am lucrat ca un capitalist”, spune el. A reusit, dupa cum sustine, sa-l convinga pe Ceausescu ca economisirea furajelor, a curentului si a altor mijloace de intretinere este paguboasa. “L-am chemat sa viziteze Comtim si i-am explicat de ce nu se poate. M-a ascultat fara sa ma intrerupa si, in final, a dat dispozitie ca la noi sa nu se faca economie. Nici nu se putea altfel!”

A da carne la toata tara
Carpanu a fost un privilegiat al regimului comunist (“Ceausescu nu se agata de mine, fiindca eu dadeam carne la toata tara”), dar s-a si descurcat in situatii grele. Erau nopti cand unul sau altul din ministrii lui Ceausescu il sunau si-i cereau sa trimita carne in diferite parti ale tarii. “Intotdeauna eram pregatit. Dimineata, masinile cu carne erau la destinatie”.
In perioada comunismului, Comtim exporta carne, printre altele, in URSS, Iugoslavia, in tarile arabe, Cehoslovacia si Germania. “Zilnic, trimiteam la rusi un tren de carne, adica 150 de tone. Dadeam porci si primeam petrol, gaz… Niciodata n-am stiut cat costa. Totul functiona pe baza de barter”, spune Carpanu.
Combinatul a atins apogeul dezvoltarii la inceputul anilor ’90, cand producea 200.000 de tone de carne pe an. In plus, isi crease o retea proprie de magazine, care erau asaltate de cumparatori. Fostii angajati isi amintesc de apelul pe care Carpanu l-a facut la radio in zilele Revolutiei: “Veniti la munca, porcii trebuie sa traiasca!”. De altfel, a fost unul dintre putinii directori care n-au avut de suportat furia multimii: “Oamenii stiau ca eu le dadeam carne”.
Tot la el au apelat autoritatile postdecembriste, convingandu-l sa preia functia de prefect al Timisului. “M-au rugat, ca-i balamuc in Timisoara. M-au bagat trei luni si a trebuit sa stau un an. N-am avut de ales. Trebuia sa ajut oamenii…”.
Cat timp a fost prefect, Carpanu a dezmembrat combinatul, pentru a putea fi privatizat mai usor, in 24 de firme, printre care se numarau patru fabrici de crestere a porcilor, trei de taurine, sase de nutreturi combinate si patru de transport.
Comtim s-a prabusit in 1999, cand guvernul Radu Vasile a decis sa initieze lichidarea judiciara a societatii. La acea data, Comtim avea datorii de peste 1.800 de miliarde de lei, din care 1.200 la Banca Agricola. Datoriile s-au acumulat din cauza contractarii ani la rand a unor credite neperformante, necesare pentru supravietuire in perioada in care pretul la carne era impus de guvern.
Situatia de la Comtim fusese, in cursul anului 1999, unul din punctele critice in discutiile dintre autoritatile romane si Banca Mondiala, care a solicitat un termen pana la care Fondul Proprietatii de Stat trebuie sa ia o decizie in legatura cu combinatul. Reprezentantii Bancii Mondiale au argumentat ca mentinerea Comtim in situatia de perpetuare a pierderilor va avea efecte economice negative, in special asupra Bancii Agricole, principalul creditor al societatii.
In vara anului 1999, cand firma PriceWaterhouseCoopers a fost desemnata lichidator al combinatului, Comtim avea 9.000 de angajati, un efectiv de 834.000 de porci si 6.000 de tone de carne in stoc si o productie anuala de 85.000 de tone de carne.

Pacat ca i-au lipsit subventiile
Un an mai tarziu, firma australiana Smorgon&Cojo Group a cumparat in bloc activele Comtim cu 12,5 milioane de dolari, tranzactie care ulterior a esuat partial, din cauza incapacitatii cumparatorului de a onora platile. O parte din active (fermele Padureni, Sanicolau si Periam, doua fabrici de nutreturi combinate, magazinele de distributie din Timisoara, mai multe mijloace de transport, precum si un efectiv de 50.000 de porci) au fost preluate insa, contra sumei de 3,25 milioane de dolari, de unul din asociatii Smorgon&Cojo, Nicolae Cojocaru, care a infiintat in acest scop firma Comtim Group. In iunie 2001, efectivul de porci de la Comtim Group crescuse la 130.000 de capete, iar numarul salariatilor scazuse la cateva sute de oameni.
In presa s-a scris, in 1999, ca marele combinat a fost ruinat de unele firme la care era actionar, prin subevaluarea preturilor carnii si ale altor produse preluate de la Comtim. In scandal au aparut si numele oamenilor de afaceri Marius si Emil Cristescu, cei doi frati patroni ai grupului de firme Bega Grup din Timisoara. Un comunicat al Inspectoratului Judetean al Politiei Timis preciza ca are in lucru patru dosare penale privind “ilegalitati comise de cei doi frati si complici ai lor in relatiile cu SC Comtim SA Timisoara”. Politia n-a mai revenit insa cu amanunte.
In urma verificarilor initiate de Departamentul de Control al Guvernului, condus pe atunci de Ovidiu Grecea, s-a descoperit ca persoane din conducerea combinatului au infiintat, pe numele lor sau al membrilor de familie, 22 de firme capusa care au contribuit la falimentarea Comtim. Tot Politia preciza ca, in perioada 1997-1999, au fost inregistrate nu mai putin de 279 de dosare penale privind sustrageri de animale, de produse alimentare si de furaje. Iar asociatia “cuponarilor”, care detinea 22% din actiunile societatii, sustine si acum ca distrugerea combinatului a fost “rezultatul promovarii unor interese personale si de grup care ating cele mai inalte sfere ale societatii romanesti”.
Interesul opiniei publice fata de Comtim s-a redus insa progresiv, iar printre cele mai noi stiri despre combinat, sau despre ceea ce a ramas din el, figureaza o relatare din ianuarie 2003 despre prinderea de catre politie a trei indivizi care furau, “pentru consum propriu”, patru porci morti din incinta Comtim Group.
Cat priveste luarile de pozitie oficiale, merita amintita declaratia pe care presedintele Ion Iliescu a facut-o in august anul trecut, la un simpozion la Sinaia despre integrarea Romaniei in UE si NATO. Presedintele a deplans atunci soarta Comtim, vorbind de faptul ca Uniunea Europeana acorda producatorilor de carne din tarile membre o subventie de 600 de dolari pe tona. Iliescu a apreciat ca, daca pentru Comtim s-ar fi acordat o subventie de numai 300 de dolari pe tona, combinatul romanesc ar fi fost acum “deasupra” producatorilor din spatiul UE.

O familie de patroni
In ceea ce il priveste pe Florentin Carpanu, acesta a iesit la pensie in 1995. “Greu am reusit sa plec, desi aveam varsta. Nu voiau sa ma lase”. Se spune ca a reusit abia dupa o interventie pe langa presedintele Ion Iliescu. “De atunci, lucrez pentru mine. In contradictie cu familia, am luat-o de la inceput”.
La varsta la care altii renunta bucurosi la munca, Carpanu a pus bazele unui grup propriu, AgroBanat, care reuneste acum 10 firme cu profil agroalimentar. Si acum isi alege angajatii dintre tinerii absolventi ai Institutului Agronomic. “De curand am fost acolo. Le-am spus ca vreau zece”. Carpanu spune ca grupul sau de firme are vanzari de 40 de miliarde de lei pe luna.
Florentin Carpanu s-a nascut in 1934, la Caransebes. In 1958 a absolvit Facultatea de Zootehnie, la Timisoara. Din 1963 pana in 1967 a fost director de IAS. Apoi, timp de 28 de ani, director general la Comtim. Din 1995 se ocupa de propriul grup de firme, AgroBanat.
Si copiii lui Carpanu sunt prosperi oameni de afaceri. Fiica sa, Mirela Cica, a deschis, dupa Revolutie, primul magazin modern din Timisoara. In prezent, se ocupa si de una din firmele tatalui sau, Agro Food, un lant de magazine alimentare. Fiul sau, Valer, are o firma de constructii, Lipoplast. Ginerele, Doru Cica, si-a amenajat o sala de sport ultramoderna, iar nora sa, Rodica, are o policlinica.