Priza la realitate prin dialog/ de Ziarul de duminică

Marius Vasileanu

Tradiția în actualitate

Repere dialogale pentru mileniul III

Editura Lumea credinței

Cu toate că, din primele rânduri ale Notei introductive a cărții autorul mărturisește că nu-i place să facă interviuri, dar îi place să vorbească cu oamenii, să afle povești, acceptă că interviul e o cale să afle lucruri noi, să cunoască personalități. Urmarea este această subtilă carte. Mai spune autorul: „…mărturisesc că am avut încă din adolescență conștiința faptului că dialogul față către față cu un om de valoare îți aduce sensibil mai mult decât dialogul cu cartea, chiar dacă nu-1 exclude, ci dimpotrivă. De aceea am căutat și am găsit duhovnici și oameni dedicați cunoașterii spirituale, a căror prezență m-a îmbogățit. Dialogul între doi oameni, direct, fară intermedieri postmoderne (internet etc.), atrage, între altele, o inegalabilă priză la Realitate. Tradiția spirituală și cea bisericească viețuiesc prin respirații temporale ample, cu mult dincolo de viața noastră măruntă. Este un motiv în plus să meditezi la felul în care dialogul cu personalități ale vremii tale aduce valorile tradiției spre actualitate, ca și cum ai ridica din străfundurile sufletești aceeași ciutură plină-ochi cu apă proaspătă și răcoritoare. Doi oameni, două fântâni – aceeași ciutură, aceeași apă pe care, fiind vorba despre Tradiția în actualitate, una dintre protagonistele dialogurilor din acest volum, doamna Annick de Souzenelle, ar atașa-o, poate, apelor de Sus…”

Volumul cuprinde dialoguri din ultimul deceniu cu: Paul Barbăneagră – „Niciodată nicio societate nu a trăit decât prin actul liturgic”;  Annick de Souzenelle – „Noi  trebuie să devenim fructul arborelui cunoașterii”;  Alexandru Paleologu – „Dacă nu râzi, nu ești creștin, pentru că nu ești capabil de comuniune”;  Dan C. Mihăilescu –  „De la bocetul Inorogului la Daniel Turcea”; Mihail Constantineanu – „În medicină  nu am văzut doar meseria, ci și o preoție sui-generis”; Octavian Paler –  „La 80 de ani e foarte greu să ai iluzii”; Victor Ieronim Stoichiță – „Iubesc numai erudiția   care poate fi pusă în slujba unor descifrări de sensuri”;  Livia Piso – „Pictura unei  icoane, ca o lucrare de alchimie”.

Toate acestea au apărut, în timp, în diferite reviste și sunt adunate acum în volum. Personalitățile intervievate sunt atât de diverse încât pot mulțumi orice gust, iar problemele abordate sunt de o extremă varietate, de la religie, la artă și politică. Adevărate „repere”, cum spune titlul.