Proasta funcționare a bazelor de date a instituțiilor românești înseamnă risipă de bani și un drum fără repere

Autor: Adelina Mihai

Ministerul Muncii gestionează atât bugetele de pensii, de șomaj și cele de prestații sociale, dar are și evidența numărului de salariați prin Inspecția Muncii. Cu toate acestea, bazele de date aferente nu comunică între ele, astfel încât banii se scurg în direcții necontrolate.

16 nov. 2011

Autor: Adelina Mihai

Patru instituții de stat din România dau patru cifre diferite pentru numărul total de angajați din România. Inspecția Muncii afirmă că la nivelul lunii octombrie 2011 este vorba de 5,2 milioane de salariați, Institutul Național de Statistică vorbește de 4,2 milioane de salariați, Casa de Pensii vorbește despre 4,84 milioane de asigurați, iar Comisia Națională de Prognoză afirmă că există 6,2 milioane de salariați.

19 dec. 2011

Autor: Adelina Mihai

Sulfina Barbu, fost ministru al muncii, a dat explicația risipei celor 4,4 miliarde de euro pe an ajutoare sociale. “Baza de date de la Inspecția Muncii nu comunică cu cea de la Șomaj și cea de la Prestații Sociale”, a spus ea într-un interviu pentru ZF pe 19 decembrie 2011. Nu a mai avut timp să le facă să comunice, pentru că a plecat cu tot cu guvernul Boc, căruia i-a luat trei ani practic să descopere acest fapt, dar degeaba.

21 mart. 2012

Autor: Adelina Mihai

Într-un heirup administrativ, în martie 2012 membrii noului guvern Ungureanu au hotărât să afle în sfârșit numărul de salariați din economie și au întrunit o comisie formată din reprezentanți a opt instituții: Finanțe, ANFP, INS, Muncă, ANAF, CNPP, Inspecția Muncii, CN Prognoză. Pentru aceasta au semnat chiar un “protocol de colaborare”, dar până în prezent fără rezultat. Poate ar fi fost mai simplu să desființeze măcar patru dintre acestea pentru a deveni mai eficienți, măcar în comunicare.

2 nov. 2011

Autor: Iulian Anghel

“România nu mai știe să se numere” titra premonitoriu Ziarul Financiar în noiembrie 2011 imediat după recensământ, în condițiile în care au fost numeroase discuții privind corectitudinea acestuia. Atunci ZF a pus problema numeroaselor neconcordanțe între datele oficiale din diverse sectoare de activitate și lipsa lor de acoperire pentru realitățile economice și sociale.

19 oct. 2009

Autor: Adrian Seceleanu

Un proiect de lege al Ministerului Comunicațiilor propunea la acea dată înființarea a șapte baze de date naționale interoperabile care să îi permită statului să evalueze situația economică și socială în orice moment. Informațiile despre populație, taxe, firme, proprietăți, asigurări sociale, studenți și din domeniul rutier ar fi trebuit organizate în așa-numite registre economice naționale care să reducă duplicarea datelor utilizate de sectorul public. Spre exemplu, orice instituție de stat cere copie după cartea de identitate deși ar putea apela la un registru unde să regăsească persoana.

20 apr. 2012

Autori: Adrian Seceleanu, Ioana David

De pe urma haosului din bazele de date firmele de soft câștigă zeci de milioane de euro. Un exemplu este HP, care este într-un contract cu Casa de Sănătate pentru informatizarea sistemului public de sănătate din 1999 (!). Sistemul nici până acum nu a fost terminat și au existat chiar situații în care din cauza nefuncționării sale bătrâni care au stat la cozi așteptând adeverințe de asigurați. Verificarea existenței asiguratului în baza de date a Casei este baza sistemului.

13 dec. 2010

Autor: Iulian Anghel

Un înalt funcționar din Ministerul Muncii a fost demis de premierul Boc pentru că nu a știut să îi ofere date despre impactul bugetar pe care îl presupunea reducerea indemnizațiilor pentru mame. Situația a arătat lipsa unui sistem centralizat de colectare a datelor, a unei evidențe on-line din care să poată fi extrase oricând datele agregate.